Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Croaţia în curând în UE şi Schengen, fără MCV

croatia-ue1.jpg

Croaţia în curând în UE şi Schengen, fără MCV

Este oficial, Croaţia va integra UE la 1 iulie 2013, iată ce spune Comisia Europeană în raportul său publicat marţi, 26 martie. Ţara are însă progrese de făcut pentru reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, dar nu va fi monitorizată ca România şi ca Bulgaria. Croaţia vizează o integrare în spatiul Schengen în 2015, odată cu sau chiar înaintea României.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Se ştie încă din 2010 că Zagreb-ul nu va fi pus în lumina reflectoarelor de Bruxelles : mergînd pe încredere, comisarul european al extinderii Stefan Füle a explicat atunci că un MCV nu ar fi necesar.

Dar acum i se aminteşte Croaţiei să nu se culce pe lauri : a făcut progrese multe, dar multe rămân de făcut.

Şi atunci de ce nu o monitorizare în toată regula aşa cum i s-a aplicat României ?

În primul rând, contextul aderării României şi a Bulgariei în 2007 a fost diferit şi in al doilea rând monitorizarea nu prea şi-a atins scopul.

Începutul

Cele doua codaşe ale marii extinderii a UE, România şi Bulgaria, nu mai erau dorite de nimeni în acel moment şi mai ales nu de Germania. În 2004 deja, fostul comisar european al extinderii, germanul  Günter Verheugen a priceput clar că Berlinul se va opune aderarii celor două.

Considerate corupte, instabile, nefiabile, Bucureştiul şi Sofia au intrat în UE la trei ani după svecinele lor est europene şi după Cipru şi Malta doar în baza unei inerţii, a unei promisiuni făcute în pripă de cancelariile occidentale.

Astăzi încă, o parte a statelor vestice regretă decizia.

Revenind la 2004, Verheugen a înţeles prin urmare că fără o promisiune suplimentară făcută Germaniei, cele doua state nu se vor mai integra. Pentru a le ajuta, el a inventat această monitorizare între 2005 şi 2007 (momentul închiderii negocierilor preaderare şi momentul aderării) pe care apoi Comisia Europeana a extins-o şi după aderare.

Această monitorizare contestată acum de o parte din clasa politică din România se numeşte nesugestiv "Mecanism de Cooperare şi Verificare" (MCV).

Şi cât de eficientă este ea ? Ei bine, MCV-ul a împins România ş Bulgaria să facă progrese timide. Dar mecanismul , per ansamblu, nu şi-a atins scopul.

Funcţionari europeni, foşti angajaţi ai Secretariatului General al Comisiei Europene şi deci autori ai rapoartelor MCV sunt primii care o spun.

Dovada acestui fapt este că acest mecanism, prevăzut să dureze maxim trei ani după aderare, a fost apoi extins sine die. În ultimii ani, niciun raport al Comisiei Europene nu a arătat progrese suficiente în România sau în Bulgaria.

Şi atunci, se întreabă de manieră neoficială Comisia, de ce să persistăm? La Bruxelles este mai degrabă favorizată ideea unui sistem global de evaluarea a justiţiei în toate statele membre UE, un proiect aflat in curs de dezbatere si numit "semestru juridic".

Problemele croate

Croatia prin urmare ştie ce are de făcut : îşi va pune la zi sistemul juridic şi va ataca fenomenul corupţiei la rădăcina.

Bruxelles-ul are încredere în ea, statele membre la fel. Vorbim aici despre o încredere de care România şi Bulgaria nu se bucură în prezent.

Pentru moment, cadrul legal croat de luptă împotriva corupţiei şi a crimei organizate este adecvat, spune Comisia Europeană, dar nivelul sancţiunilor aplicate rămâne "slab".

I se cer Croaţiei eforturi  pentru progrese durabile care "să evite crearea unui climat de impunitate".

La fel, Zagreb trebuie sa investească într-un sistem de prevenire a corupţiei mai ales prin mecanisme de prevenire a "conflictelor de interese".

În fine, Croaţia are un trecut recent tumultos…dar "continuă să coopereze" cu fostul său inamic Serbia ca şi cu Tribunalul Penal Internaţional de la Haga.

Ce-i drept , Croaţia, pentru a-i satisface pe europeni, s-a dezis de eroul său naţional Ante Gotovina , mai întâi condamnat pentru crime de război şi apoi achitat anul trecut de instanţa de la Haga.

În fine, fără MCV şi determinată să se amelioreze, Croaţia îşi doreşte să adere la Spaţiul Schengen în 2015. România şi Bulgaria au această ambiţie de vreo doi ani,  dar existenţa MCV-ului le împiedică.

Mihaela Gherghişan, Bruxelles