
Politică
Stânga franceză, la pământ, după alegerile municipale
stanga_franceza_la_pamant_dupa_alegerile_municipale.jpg

Harta electorală a Franţei a devenit mult mai albastră după acest scrutin, faţă de rozul predominant de acum şase ani. Valul albastru (culoarea conservatorilor) s-a confirmat după acest al doilea tur de scrutin local. Un scrutin la care dreapta franceză din UMP recâştigă zeci de oraşe de la stânga. Potrivit unei numărători realizate de France Télévisions, 187 de oraşe din Franţa, de peste nouă mii de locuitori şi-au schimbat culoarea politică după alegerile de duminică. Dintre acestea, 171 au trecut la dreapta şi doar trei la stânga, semnul cel mai vizibil deci al înfrângerii socialiste de duminică.
Aceste municipale au fost însă marcate de asemenea–şi era previzibil–de un nou record de absenteism (peste 38% din electorat a rămas acasă) şi de o confirmare a votului în favoarea extremei drepte franceze din Frontul Naţional. Mişcarea lui Marine Le Pen va conduce circa 14 municipalităţi din Franţa de talie mică sau medie. După victoria încă din primul tur de săptămâna trecută la Hénin-Beaumont în nordul Franţei, primari extremişti de dreapta au fost duminică aleşi printre altele la Fréjus şi Béziers. În acest din urmă oraş a ieşit învingător Robert Ménard, cel care două decenii la rând a condus asociaţia Reporteri fără Frontiere. Să mai notăm tot în acest context că şi fostul nostru coleg de la RFI Alexandru Papilian a fost ales consilier municipal la Limoges, tot sub culorile Frontului Naţional, partid care a ieşit al treilea la municipale în acest oraş tradiţional de stânga şi în care mişcarea lui Le Pen a prezentat pentru prima dată liste.
Fréjus, unul dintre cuceririle extremei drepte, municipalitatea din sudul Franţei de peste 50 de mii de locuitori, va fi condusă de un tânăr primar al Frontului Naţional de doar 26 de ani, semn suplimentar în opinia analiştilor că Marine le Pen a ştiut să modifice şi să întinerească până la urmă cadrele partidului, pe care l-a moştenit de la tatăl ei.
De notat tot la acest capitol că oraşul Avignon trece de la dreapta la stânga, socialiştii se impun deci în faţa Frontului Naţional şi "salvează" celebrul festival de teatru din Cetatea papilor. Reamintim că directorul festivalului, Olivier Py, ameninţa zilele trecute că demisionează din post, dacă extrema dreaptă câştigă la Avignon.
Stânga de la guvernare înregistrează aşadar o înfrângere istorică la aceste municipale, socialiştii recunosc că partidul lor nu a fost niciodată atât de clar bătut la nişte locale. Singura lor consolare rămâne Parisul, capitala Franţei se transformă într-un soi de "enclavă roz", întrucât rămâne sub conducere socialistă. Mâna dreaptă, adjuncta lui Bertrand Delanoë, Anne Hidalgo, se impune clar în faţa conservatoarei Nathalie Kosciuisko-Morizet. Precizăm aici că Hidalgo care salvează deci onoarea stângii la aceste alegeri devine astfel prima femeie care va conduce Primăria Parisului. De fapt, în Capitală, dreapta nu a câştigat decât un arrondissment suplimentar faţă de precedentele alegeri.
Să mai notăm aici că Marsilia, al doilea oraş din Franţa, rămâne în mâinile conservatorului Jean-Claude Gaudin, cu toate că socialiştii mizau pe o victorie acolo. Ei nu numai că au pierdut rău de tot la Marsilia, dar în opinia unor analişti chiar ar fi favorizat victoria unui extremist de dreapta într-unul din marile sectoare ale oraşului de la Mediterană.
În fine, la Lille, socialista Martine Aubry se impune din nou, dar riscă să piardă Preşedinţia a ceea ce se cheamă "comunitatea de comune", adică şefia regiunii din jurul metropolei din nordul Franţei.