Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


R.Moldova în așteptarea unui premier

images.jpeg

Preşedintele Nicoae Timofti.

Republica Moldova este în continuare în așteptarea unui premier. Șeful statului, Nicolae Timofti a amânat, până săptămâna viitoare, numirea unui candidat la funcția de prim-ministru, la solicitarea democraților și liberal-democraților.

Cele două formațiuni politice, PLDM și PD și-au exprimat speranța că în cel mai apropiat timp se va ajunge la un consens privind formarea unei majorități parlamentare. Democrații au declarat că ar putea să-l voteze pe liderul PLDM, Vlad Filat pentru un nou fotoliu de premier, cu anumite condiții. Prim-ministru în exercițiu spune însă că se va discuta despre aceste condiţii când va fi vorba de componența noului Guvern şi modul în care trebuie să funcţioneze acesta.

Liberalii își mențin poziția - nu-l susțin pe Filat. Ba mai mult, liderul PL, Mihai Ghimpu a declarat că șeful statului trebuia să numească un premier interimar, după căderea Guvernului. În replică, Vlad Filat a menționat că probabil Ghimpu a revenit la ”așii in mânecă”.  ”Această situație demonstrează cine și ce interese urmărește”, consideră premierul în exercițiu.

Și dacă liberalii nu vor să învestească un nou Guvern, atunci susținerea pentru  cabinetul de miniștri, poate veni din partea deputaților neafiliați.

Potrivit președintelui, Nicolae Timofti interesul Republicii Moldova este să avem un Guvern și să evităm alegerile anticipate, decât să forțăm lucrurile.

PCRM vrea alegeri anticipate

Șeful statului i-a anunțat pe deputații comuniști că declanșarea imediată a alegerilor parlamentare este imposibilă în prezent, întrucât nu există circumstanțele legale care i-ar permite să ia o asemenea decizie.

Președintele Timofti s-a arătat nedumerit  de solicitările comuniștilor, întrucât anterior au refuzat să participe la consultările prevăzute de Constituție cu șeful statului în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Potrivit normelor legale, alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate doar dacă Parlamentul nu va reuși să acorde vot de încredere unui nou Guvern, în termen de 45 de zile.

4 ani de la protestele violente din aprilie 2009

Pe acest fond de criză politică de la Chișinău, duminică, 7 aprilie, se vor împlini  patru ani de la protestele a mii de tineri care ieșeau în stradă, nemulțumiți de rezultatele scrutinului din 5 aprilie 2009, în urma căruia comuniștii au obținut aproape majoritatea parlamentară. PCRM a fost acuzat că a falsificat scrutinul. Protestele pașnice au degenerat în violențe. Sute de tineri au ajuns în comisariatele de poliție, unde au fost maltratați.

Potrivit datelor Procuraturii Generale, au fost inițiate 102 cauze penale pe numele mai multor tineri care au participat activ la dezordini în masă, devastând principalele instituții în stat - Preşedinţia şi Parlamentul. Dintre acestea, 31 au fost expediate în judecată. Totodată, urmărirea penală a fost stopată în 68 de cauze, ”inclusiv pe motiv de împăcare a învinuiţilor cu reprezentanţii statului”. 

Comuniștii au calificat protestele de acum patru ani ca fiind o tentativă de lovitură de stat. Actuala conducere declară, însă, că protestul tinerilor a fost unul spontan, iar cei care au fost interesaţi ca acţiunile paşnice să fie deturnate au fost chiar comuniştii.