Austria şi Luxemburgul nu vor mai fi “paradisuri fiscale”

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Scandalul evaziunilor fiscale comise de către persoane înstărite, adică de multimilionari, a reaprins discuţia legată de oazele fiscale existente în unele ţări europene, dar şi în cîteva state care aparţin Uniunii Europene.

Săptămîna trecută ziarul „Süddeutsche Zeitung” şi postul de radio „Norddeutscher Rundfunk” au divulgat informaţii legate de acest scandal internaţional („offshore leaks” – cum a fost denumit în presă) şi au descris metodele folosite în vederea practicării evaziunii fiscale. Din materialele publicate rezultă că sunt implicate persoane din 46 de ţări care au conturi în diverse state, descrise ca „paradisuri fiscale”. O dimensiune aparte a acestui scandal este legat de informaţia că pînă şi Deutsche Bank ar fi protejat depunerile unor străini, facilitînd astfel şi unor firme fantomă să practice evaziunea fiscală pe scară largă.

În acest context s-a vorbit şi despre Austria şi Luxemburg. Două ţări care au refuzat pînă acum să modifice legislaţia care garantează secretul bancar.

Pentru a preîntîmpina practicile bancare neortodoxe, Uniunea Europeană a cerut, în repetate rînduri, ţărilor membre să-şi modifice legislaţia privind sectorul bancar în vederea unei transparenţe mai mari. Asta facilitează un control mai eficient al conturilor, tranzacţiilor şi dobînzilor obţinute pe depuneri şi preîntîmpină, astfel, spălarea banilor şi evaziunea fiscală. Cu alte cuvinte, băncile să renunţe la secretul bancar care protejează anumite averi şi dobînzi neimpozitate.

Luxemburgul, considerat o „oază fiscală”, a anunţat miercuri că este de acord să înceapă tratative la nivel european în vederea renunţării la secretul bancar privitor la conturile străine. Primul ministru luxemburghez, Jean-Claude Juncker, citat de Deutschlandfunk, a anunţat în parlament că de la 1 ianuarie 2015, ţara sa va participa la schimbul de informaţii europene privind dobînzile pe depozite bancare, încasate de depunătorii cu domiciliul în afara ţării. Introducerea directivei europene privind schimbul automat de informaţii legate de impozitarea dobînzilor a fost salutată, potrivit ziarului vienez „Die Presse”, de către comisarul european pentru probleme fiscale.

O declaraţie similară ca şi cea din Luxemburg, a venit şi din partea cancelarului austriac, social-democratul Werner Faymann. Cancelarul însă a precizat că o modificare a reglementărilor privind respectarea secretului bancar nu-i va afecta pe cetăţenii austrieci, ci doar pe cei străini.

Într-un interviu acordat postului naţional de radio „Deutschlandfunk”, preşedintele grupului socialist din Parlamentul European, Hannes Swoboda, şi totodată un apropiat al cancelarului Faymann, a criticat-o foarte dur pe Maria Fekter care deţine portofoliul ministrului de finanţe în cabinetului de la Viena. Fekter, o reprezentantă a conservatorilor creştin-democraţi ai Partidului Popular Austriac (ÖVP) din marea coaliţie guvernamentală austriacă, s-a opus cu vehemenţă modificărilor din sectorul bancar.

„Acum este important”, a spus Swoboda, „să demonstrăm că Austria şi ministrul austriac al finanţelor nu-i apără în permanenţă pe cei care se sustrag obligaţiilor lor fiscale”. 

Swoboda a explicat reticenţa conservatorilor faţă de armonizarea reglementărilor interne cu cele europene din sectorul bancar prin faptul că Austria se află în preajma campaniei electorale. Cu alte cuvinte, ar fi vorba doar despre o confruntare între conservatori şi social-democraţi, deci o tabară favorabilă modificărilor şi alta opusă schimbărilor. Conservatorii, a mai spus el, ar încerca să speculeze temerile depunătorilor simpli, prezentîndu-se ca apărători ai unor tradiţii austriece, depăşite.