Dezbatere pentru şefia Comisiei Europene: marile spirite reunite

Aceasta este dificultatea, când trei politicieni care au petrecut prea mult timp împreuna în domeniul afacerilor europene , încearcă să dezbată în contradictoriu: părerile lor nu se diferenţiaza prea mult.

Sigur, vorbind despre economie, social-democratul Martin Schulz a încercat să blameze austeritatea , dar a făcut-o fără convingere. La fel, creştin-democratul Jean-Claude Juncker a apărat austeritatea, dar ără a depăşi limitele. Liberalul Guy Verhofstadt a introdus ideea unei Europe de mâine cu straie noi, o Europă federală şi liberală, dar iată, argumentele îi lipseau.

Cei trei erau de fapt pe aceaşi lungime de undă, şi asta fiindcă  în funcţiile ocupate până acum în Parlamentul European şi în Consiliul de Miniştrii, ei au priceput că această criză nu are o soluţie miracol.

Verhofstadt a introdus totuşi ideea creării unui fond european de mobilititate care să-i susţină pe lucrătorii migranţi, cum sunt românii din Marea Britanie, astfel încât ei să nu mai devină ţinta atacurilor guvernului de la Londra.

Singură şi oarecum izolată, ecologista Ska Keller a tentat apărarea unei Europe tinere - trebuie spus că ea are doar 33 de ani - a unei Europe sociale pe care nici Martin Schulz nu s-a mai aventurat s-o apere pâna la capăt.

Este însă greu de ştiut dacă cetăţenii care au urmărit dezbaterea au aflat care este răspunsul la actuala creştere a şomajului şi mai ales a şomajului tinerilor.

De reţinut , de asemenea, este că totţ candidaţii au propovăduit o soluţie paşnică a crizei ucrainiene şi au combătut câştigarea de teren a extremei drepte în Europa.

Jean-Claude Juncker a cerut semnarea imediată a Acordului de Asociere UE- Moldova, ca măsură la conflictul îngheţat creat de Vladimir Putin.

Nici Juncker şi nici Schulz nu au dat o şansă integrarii Ucrainei în UE în următorii ani. Verhofstadt a subliniat faptul că UE nu s-a grăbit cu sancţiunile împotriva Rusiei, demonstrîndu-şi astfel slăbiciunea în faţa lui Valdimir Putin.

Schulz a subliniat de mai multe ori că este pentru sancţiunile împotriva Moscovei, desş unele afirmaţii recente lăsau să se înţeleagă contrariul. Dar el a arătat şi importanţa căii diplomatice, anume a se discuta cu Rusia pentru a se vedea dacă mai există astăzi interese comune.

Guy Verhoftsadt a caracterizat ideea  drept "naivă" întrucât Ucraina , dupa cum se ştie, are o minoritate rusă importantă.

În cee ce priveşte extrema dreaptă, Juncker a afirmat că nu va face niciodată coaliţie cu un partid extremist; aceasta a provocat indignarea lui Verhoftsadt care i-a amintit că în familia creştin-democrată astăzi se găsesc personalităţi controversate ca Silvio Berlusconi şi Viktor Orban.

Jean-Claude Juncker a fost de acord cu el...

În fine cum va evolua Comisia Europeană în următorii cinci ani în funcţie de preşedintele care îi va fi desemnat în urma alegerilor europene din 25 mai?

" Sunt împotriva diviziunilor, vreau să unesc din nou Europa", a spus Juncker.

"Doresc o Europă a cetăţenilor şi nu o Europă a băncilor!" a declarat la rândul sau Martin Schulz.

În fine, Guy Verhofstadt a afirmat că "Europa are nevoie de o nouă direcţie".

Cât despre candidata ecologista Ska Keller, aceasta a propus "o Europă care să se ocupe de cetăţeni".

Aceşti patru candidatţ se vor reuni pentru dezbaterea finală în data de 15 mai la Bruxelles.

Comisia Europeana va fi condusă din această toamnă de unul dintre cei patru candidaţi, în funcţie de rezultatul alegerilor europene. Tratatul de Lisabona stipulează că şefii de stat vor trebui să ţină cont de menţionatul rezultat când îşi vor face alegerea, în luna iunie, fără ca aceasta să fie o obligaţie.

De aceea,  se prea poate ca Berlin să impună în cele din urmă o altă personalitate, pe cineva la care, poate, nimeni nu s-a gândit până acum.