Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Political Capital: „Relaţia Rusiei cu extrema dreaptă europeană nu e întâmplătoare”

Un institut european de anliză politică– Political Capital Institute – a publicat recent un raport cu privire la răspândirea politicilor pro-ruse în cadrul partidelor de extremă dreaptă care candidează la Parlamentul European. Sub numele “conexiunea cu Rusia”, analiştii prezintă interesele Moscovei şi legăturile lor cu formaţiuni ca Jobbik – extremiştii maghiari, Frontul Naţional francez sau alte partide cu platforme similare, care au câştigat teren în preferinţele electoratului din Uniunea Europeană. Despre conexiunile acestor formaţiuni cu Rusia şi riscul pe care ele îl pot reprezenta în Legislativul de la Bruxelles, Ioana Haşu a stat de vorbă cu Peter Kreko, directorul Political Capital Institute din Budapesta.

Cum se poziţionează public partidul Jobbik faţă de Rusia?

Liderii Jobbik au spus adesea în declaraţii publice că privesc Rusia drept model din mai multe perspective – au invocat, pe de o parte, faptul că sunt patrioţi şi creştini tradiţionalişti care apără valorile familiei, iar pe de altă parte că admiră modelul de conducere a ţării, acea mână de fier asupra economiei naţionale. În timpul referendumului din Crimeea, de pildă, un reprezentant al Jobbik a fost acolo ca observator al scrutinului şi a anunţat  că au fost alegeri libere şi corecte. A declarat că a fost un referendum legitim (alături de reprezentanţi ai Frontului Naţional din Franţa, de extremiştii italieni şi aşa mai departe...). Jobbik a spus ceva de genul că Transcarpatia ar trebui să aparţină Ungariei, iar Crimeea, Rusiei. Şi nu sunt declaraţii fără efecte... Când s-a votat în Parlamentul European o rezoluţie pentru sancţionarea Rusiei, partidele de extremă stângă laolaltă cu cele de extremă dreaptă – inclusiv Jobbik – au fost singurele care au votat împotrivă. La fel, când s-a votat suspendarea Rusiei în Consiliul Europei. Deci apar din ce în ce mai multe luări de poziţie la nivel european în favoarea Rusiei.

Au existat reacţii şi din partea Rusiei?

Da... Ambadadorul Rusiei la Budapesta a vorbit frumos despre Jobbik. Deci nu e o dragoste platonică, funcţionează din ambele părţi. E o prietenie care se dezvoltă. Avantajul acestei conexiuni cu Rusia pt extrema dreaptă e că îşi găsesc un partener puternic. Nu mă refer doar la dreapta maghiară, ci la toate partidele de extremă dreaptă din Europa, care devin din ce în ce mai puternice şi mai vizibile. Odată cu apropierea de Rusia, ele definesc o nouă strategie de politică externă, ca alternativă a strategiei euro-atlantice. Pe de altă parte, există avantaje şi pentru Rusia, căreia i se închid sau îngustează canalele diplomatice ca urmare a crizei din Crimeea. Deci prieteniile cu formaţiuni de extremă dreaptă care câştigă notorietate şi putere în Europa sunt extrem de benefice pt ambele tabere. Extremiştii vor fi cei care articulează punctele de vedere ale Rusiei în plan european şi care susţin interesele Rusiei în politicile energetice, de exemplu.

Primesc aceste formaţiuni de extremă dreaptă şi un sprijin concret din partea Rusiei, indiferent dacă e vorba de bani sau alt tip de ajutor

Ce e clar e că Rusia încearcă să formeze nişte reţele în care include şi aceste forţele de extremă dreaptă din Europa. Liderii acestor partide – şi din nou, nu vorbesc doar de Jobbik – au fost invitaţi la diverse evenimente şi şedinţe în Rusia, unde stabilesc platforme comune. Apropiaţii Kremlinului au aceeaşi atitudine prietenoasă ca şi diplomaţia. Un exemplu: preşedintele Jobbik, Gabor Vona, a fost invitat la Universitatea din Moscova  de către Alexandr Dughin, care a fost printre membrii fondatori ai Partidului Naţional Bolşevic şi consilier al lui Putin. Trebuie să spun totuşi că nu există dovezi cu privire la o susţinere financiară din partea Rusiei, deşi sunt temeri şi acuzaţii în acest sens. În ce priveşte Jobbik, nu ştim nimic despre sursele lor de finanţare înainte de 2010. Există suspiciuni că o parte din bani ar putea veni din exterior – Iran sau Rusia. După 2010, cred că au destui bani publici...

Dincolo de relaţiile bilaterale, caută Rusia să îşi asigure prin extrema dreaptă europeană şi susţinerea intereselor în Parlamentul European?

În primul rând, Rusia încearcă să legitimeze o serie de acţiuni la nivel european. Vor putea spune că există politicieni europeni care le susţin poziţia în Parlamentul de la Bruxelles. Desigur că sunt extremişti, dar sunt formaţiuni relevante în ţările din care provin – cum ar fi Jobbik în Ungaria, Frontul Naţional francez sau extremiştii din Austria – sunt forţe puternice care vor susţine poziţia Rusiei prin vot şi vor avea luări de poziţie. Apoi, vor susţine interesele economice ale Rusiei. În contextul anexării Crimeei, Rusia va face orice pentru a-şi extinde influenţa în politica europeană. Iar criza din UE le permite să profite de această situaţie. Cred că miza alegerilor europene de anul acesta e tocmai asta: de a reduce influenţa în Parlam European a partidelor de extremă dreaptă şi stângă care sunt în mod evident proruse.

 

Ascultă interviul - Peter Kreko intervievat de Ioana Haşu