Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri locale în Grecia

Grecia votează, duminică, în cadrul primului tur al alegerilor locale percepute drept un test la jumătatea mandatului pentru coaliţia dreapta-socialişti a lui Antonis Samaras, în faţa partidului stângii radicale Syriza, şi un barometru politic înaintea alegerilor europene, relatează AFP, citată de Mediafax.

Deschise de la ora locală 07.00 (07.00 ora României), birourile de vot se vor închide la ora 19.00 (19.00 ora României). Rezultatele sondajelor efectuate la ieşirea de la urne sunt aşteptate imediat, înaintea primelor rezultate anunţate în jurul orei 20.00 GMT (23.00 ora României).

Milioane de persoane sunt chemate să aleagă cu majoritate absolută 325 de primari şi 13 preşedinţi de regiuni, dat toţi ochii sunt îndreptaţi spre culoarea care va domina harta electorală: albastrul partidului conservator al premierului sau roşul Syriza, formaţiune condusă de Alexis Tsipras.

Ultima lor confruntare datează de la alegerile legislative din iunie 2012.

Stânga radicală, care până atunci abia întrunea 5 la sută din voturi, se vedea propulsată ca a doua forţă politică a ţării, cu 27 la sută din voturi, clasându-se după Noua Democraţie (ND, dreapta), care obţinea 30 la sută.

Doi ani mai târziu, spectrul "Grexit" a dispărut, ţara urmând să întoarcă pagina celor şase ani de recesiune dar continuarea unei politici de austeritate şi creşterea şomajului la peste 26 la sută au uzat coaliţia lui Antonis Samaras, care guvernează împreună cu socialiştii.

"Votul de duminică se bazează pe caracteristici locale dar în fond este o probă de forţă între cei care tolerează politica guvernamentală şi cei care vor să trimită un mesaj de protest", apreciază Thomas Gerakis, directorul Institutului de sondaje Marc.

Dacă scrutinul local se polarizează pe duelul între Noua Democraţie şi Syriza, acestea fiind cot la cot în sondaje în jurul a 20 de procente, el arată şi o atomizare a peisajului politic după mai multe decenii de bipartism.

Înainte de izbucnirea crizei datoriilor la sfârşitul lui 2009, conservatorii şi socialiştii Pasok aveau circa 80 la sută din voturi. Aceste alegeri locale au văzut o explozie a numărului de candidaturi independente.

În principalele oraşe ale ţării, Atena şi Salonic, candidează doi independenţi, Georges Kaminis şi Yannis Boutaris, aleşi în 2010 cu susţinerea taberei de centru-stânga, care îşi devansează în mare măsură adversarii.

Printre candidaţii pentru primăria Atenei figurează şi Ilias Kassidiaris, deputat şi purtător de cuvânt al partidului neonazist Zori Aurii, inculpat ca majoritatea parlamentarilor partidului pentru participare la "o organizaţie criminală" după două crime imputate membrilor formaţiunii.

El este creditat cu peste 10 la sută din intenţiile de vor, situându-se pe locul al patrulea, şi a ales ca afiş electoral o fotografie cu el încătuşat, încadrat de poliţişti, realizată în momentul arestării sale în septembrie.

Pariul Syriza la Atena este să fie prezent în al doilea tur. Acesta este obiectivul şi în nouă din 13 regiuni.

Marea victorie a stângii radicale ar fi să câştige regiunea Atenei (Attica), ce reuneşte 30 la sută din corpul electoral, în faţa actualului preşedinte susţinut de socialiştii din Pasok (redenumit Măslin).

Pasok a câştigat opt dintre cele 13 regiuni în urmă cu un an. Partidul a suferit însă o implozie şi în prezent este creditat cu 5 la sută din intenţiile de vot. Spaţiul lăsat gol stimulează apetitul, în special pe cel al noului partid, To Potami, lansat în urmă cu câteva săptămâni de un prezentator de televiziune.

În ultima săptămână de campanie, stânga şi conservatorii au dramatizat miza, revenind la accentele din 2012.

Calificând Syriza drept "partid de criză", Antonis Samaras a apreciat vineri că în curând "nu va mai avea motiv să existe" deoarece "reprezintă impasul din care ieşim" şi caută "instabilitatea" politică.

Alexis Tsipras nu a ascuns niciodată că vede scrutinul local, al cărui al doilea tur coincide cu alegerile europene, drept o trambulină către eventuale alegeri legislative anticipate.

Aceasta este o dilemă care riscă să lase indiferenţi mulţi alegători, aşteptându-se o rată mare a absenteismului, la fel ca la precedentele alegeri locale, când aceasta a fost în jur de 60 la sută.