Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Euro - optimism?

Cu numai câteva zile înainte de aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, agenţia France Presse face o evaluare a situaţiei politice şi economice a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, intrate în spaţiul comunitar între anii 2004 şi 2007.

Toate statele rămân, în general, ataşate de Uniunea Europeană atât pentru ajutoarele financiare destinate dezvoltării, cât şi din convingere politică, deşi criza economică a mai redus din încredere.

Slovenii, afectaţi de o gravă recesiune, se declară încântaţi să îi primească pe croaţi în marea familie europeană pe 1 iulie, dar, ca buni vecini, ei ţin să îi avertizeze că ”în curând veţi ajunge lângă noi, în iad!”, relatează France Presse. Acest avertisment amical, auzit frecvent în mica ţară balcanică, nu reprezintă cu adevărat un regret faţă de apartenenţa la blocul european, însă regimul de austeritate actual din Slovenia, impus de Bruxelles, a redus încrederea slovenilor în Uniunea Europeană.

Optimismul rămâne dominant

Majoritatea ţărilor care au aderat la uniune în 2004 şi 2007 continuă să considere, totuşi, foarte pozitivă o aderare, care le-a adus fonduri pentru modernizarea infrastructurilor şi le-a permis să scape din sfera de influenţă a Rusiei. Polonia, cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune - 67,3 miliarde de euro în perioada 2007-2013 - a construit sau modernizat peste 10.000 de kilometri de drum şi 1.600 de kilometri de cale ferată.

Două milioane de polonezi şi tot atâţia români trăiesc şi muncesc în străinătate. Lituanienii se află între "campionii" emigrării. În Bulgaria, cea mai săracă ţară din Europa, peste 70% dintre familii îşi încurajează copiii să studieze în străinătate, potrivit unui sondaj de opinie.

Justiția a câștigat, comerțul a pierdut

Reformele sistemului judiciar, întreprinse sub presiunea continuă a Bruxelles-ului, sunt văzute, de asemenea, cu ochi buni de populaţiile sătule de corupţia ce afectează clasele conducătoare.

Slovenii, la sfârşitul lui 2012, şi apoi bulgarii, în această iarnă şi din nou de câteva săptămâni, au ieşit în stradă pentru a denunţa imunitatea de care se bucură elitele lor politice.

Cetăţenii acestor ţări au uneori mai multă încredere în instituţiile europene decât în guvernele lor.

În acelaşi timp, mulţi comercianţi se plâng de impactul Uniunii Europene asupra afacerilor lor. Concurenţa străină şi reglementările au provocat, de exemplu, închiderea a mii de societăţi alimentare bulgare, care nu respectau standarele europene.

Odată cu criza economică mondială, care a provocat o creştere a şomajului şi aplicarea unor politici de austeritate, decepţiile sunt inevitabile. În Ungaria şi Cehia, retorica eurosceptică a guvernelor este un lucru obişnuit şi influenţează opinia publică.

”Ni se acordă prea puțină importanță”

Noii veniţi deplâng adesea faptul că nu sunt sufiecient luaţi în considerare la Bruxelles. ”Polonia este una dintre cele cinci sau şase ţări fără care nu trebuie să fie luată nicio decizie în UE”, a apreciat recent ministrul de Externe Radoslaw Sikorski.

Totuşi, entuziasmul nu a dispărut. Polonezii sunt euro-entuziaşti convinşi. În aprilie, aproximativ 73% dintre polonezi susţineau ideea europeană, un nivel ridicat, chiar dacă a scăzut cu cinci puncte din luna februarie.

În Cehia, doar între 30 şi 40% dintre cehi se declară încrezători în Uniunea Europeană, potrivit unor sondaje, un număr în scădere constantă, începând din 2010, când nivelul încă depăşea 50%.

Fostul preşedinte ceh Vaclav Klaus (2003-2013), eurosceptic notoriu, nu a ezitat să califice drept o ”eroare tragică” decizia de decernare a premiului Nobel pentru pace Uniunii Europene.

Slovacii fac parte din rândul celor mai fervenţi susţinători ai UE. Potrivit celui mai recent sondaj pe această temă, care datează din februarie 2013, 71% dintre persoanele intervievate se simt cetăţeni europeni, iar 72% apreciază că libera circulaţie a cetăţenilor în cadrul uniunii este benefică pentru economia Slovaciei.

Aspectul liberei circulaţii în Europa îi atrage cel mai mult pe lituanieni. Numeroşi tineri pleacă să studieze sau să lucreze în străinătate. În 2010, peste 7.000 de lituanieni studiau în străinătate, la toate nivelurile, ceea ce înseamnă 3,5% din totalul studenţilor lituanieni.

Euro-optimismul ungarilor s-a mai stins începând din 2010. La aproape 76% până în 2011, popularitatea UE a intrat în declin în 2011 sub influenţa retoricii negative a premierului conservator Viktor Orban, potrivit căruia UE ar fi responsabilă de toate relele care afectează ţara sa. Potrivit ultimului sondaj, efectuat în martie 2013, o largă majoritate a maghiarilor (63%) se declară totuşi încă mulţumiţi că fac parte din UE.

Trei sferturi dintre români (74%), intraţi în UE în 2007 împreună cu bulgarii, consideră apartenenţa la familia europeană drept un fapt pozitiv, potrivit unui sondaj din 9 mai al Institutului pentru sondaje şi anchete sociologice. Procentajul lor a crescut cu patru puncte în comparaţie cu studiul precedent din vara anului 2012.

Românii apreciază faptul că pot să călătorească mai uşor, dar şi schimbările pe care UE le-a adus în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei.