Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Posturile UE la nivel înalt: târguiala începe

Liderii europeni se reunesc în Belgia joi şi vineri. Pe agenda lor figurează alegerea unui preşedinte al Comisiei Europene, probabil în persoana lui Jean-Claude Juncker. Marea Britanie, izolată, se opune acestei candidaturi şi cere ca decizia să fie luată prin vot. Liderii UE, care descind joi la Bruxelles şi merg apoi imediat în vestul Belgiei, la Ypres, pentru comemorarea declanşării Primului Război Mondial, nu se vor apleca asupra dosarului decât vineri.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Dacă Angela Merkel spune că "nu e dramatic" sau că "nu e grav", aceasta înseamnă că toate scenariile pentru a-i desemna pe mai marii UE sunt posibile. Aceasta priveşte cel puţin atât desemnarea preşedintelui Comisiei Europene, cât şi pe cea ulterioară a şefului diplomaţiei europene.

"Nu e dramatic ca numirea lui Jean-Claude Juncker să fie făcută prin vot", spune Merkel şi are dreptate, întrucât Tratatul de la Lisabona stipulează necesitatea întrunirii unei majorităţi calificate prin vot.

Prin urmare, dacă 19 state din cele 28 ale UE votează pentru Juncker, totul este rezolvat. Acum, doar Marea Britanie se mai opune acestei candidaturi, iar prim-ministrul David Cameron a cerut acest vot, sperând că şi alte state i se vor alătura.

Cameron a încercat să negocieze şi obţinerea postului de super-comisar însărcinat cu un portofoliu economic, pentru conservatorul Andrew Lansley, dar se pare că încercarea a eşuat.

Deci chiar şi prin vot şi nu prin consensul sperat, Jean-Claude Juncker poate fi desemnat la şefia Comisiei Europene pentru următorii cinci ani.

Celelalte posturi la nivel înalt, însă, negociate dur de socialişti contra susţinerii pentru creştin-democratul Jucker, nu vor fi alocate acum, aşa cum se credea.

În 16 iulie, când Juncker ar trebui validat de Parlamentul European reunit la Strasbourg, liderii UE s-ar putea întâlni din nou la Bruxelles. Atunci, ei vor analiza oportunitatea numirii fostului prim-ministru italian, Enrico Letta, la cârma UE, post creat în urmă cu cinci ani. Propunerea vine de la social-democraţi.

Ca şefă a diplomaţiei europene, în locul britanicei Catherine Ashton, ar putea fi prim-ministrul danez, Helle Thorning-Schmidt, cu toate că Danemarca nu se află în zona euro, ceea ce Angela Merkel spune că "nu e grav".

Polonezul Radek Sikorski, favorit pentru acest post datorită rolului jucat în rezolvarea crize ucrainene, a fost torpilat de scandalul înregistrărilor scurse în presă, în care el critica în termeni coloraţi, relaţia Poloniei cu SUA.

 
Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre summit-ul UE