Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Maduro: America Latină îi dă drept de azil lui Snowden

Întreaga Americă Latină face front comun în apărarea "spionului” Edward Snowden, cel care a dezvăluit din interior cum funcţiona programul CIA de supraveghere a comunicaţiilor şi Internetului. Afirmaţia îi aparţine lui Nicolas Maduro, preşedintele Venezuelei, ţară dispusă să îi ofere azil tânărului american, aflat încă în Rusia.

"America Latină este un teritoriu umanitar şi de fiecare dată suprafaţa sa devine mai mare. Acesta este probabil singurul caz în istorie de azil umanitar şi politic care se acordă în mod colectiv. Aceste ţări care au anunţat garanţii pentru acordarea de azil îi spun tânărului american: Sunteţi persecutat de imperiu, veniţi aici!", a subliniat Nicolas Maduro, într-o declaraţie difuzată de Telesur.

Preşedintele venezuelean a precizat că ţara sa a primit cererea de azil din partea lui Snowden şi acum "el trebuie să decidă când va putea zbura". Snowden se află în prezent în zona de tranzit a aeroportului internaţional din Moscova, unde a venit acum mai bine de două săptămâni de la Hong Kong. El nu poate părăsi aeroportul, din cauza faptului că Guvernul american i-a anulat paşaportul. Fostul colaborator al serviciilor secrete americane a solicitat azil politic unui număr de 25 de ţări din întreaga lume, însă cele mai multe dintre acestea, inclusiv ţări din America Latină, au răspuns iniţial prin refuz, la presiunea Washingtonului.

În urma incidentului de săptămâna trecută, când avionul preşedintelui bolivian Evo Morales a primit interdicţie de survol din partea a patru state europene, în timp ce se întorcea de la Moscova în ţară, fiind nevoit să aterizeze pe aeroportul din Viena, unde a fost percheziţionat, sub suspiciunea că la bord s-ar afla fugarul american, ţările din America Latină s-au răzgândit şi au decis să-i acorde azil politic colectiv lui Edward Snowden.

 

Revolta Americii Latine

 

Mai mult, se pare că statele din America Latină nu au de gând să lase lucrurile aşa şi cer socoteală atât Statelor Unite, cât şi Uniunii Europene. Astfel, după incidentul cu Evo Morales, trei ambasadori şi un consul au fost convocaţi la Ministerul Afacerilor Externe din La Paz (Bolivia), cu scopul de a furniza explicaţii pentru incidentul de acum o săptămână. "Guvernul bolivian a convocat ambasadorii Spaniei, Franţei şi Italiei şi consulul Portugaliei, cu scopul de a da explicaţii pentru ceea ce s-a întâmplat cu avionul prezidenţial", a declarat ministrul bolivian al Comunicaţiilor. Incidentul i-a supărat şi pe cetăţenii bolivieni, care au manifestat în oraşul La Paz, pentru a solicita închiderea definitivă a ambasadei Statelor Unite, arzând şi steagurile celor patru state europene.

În fine, Brazilia a protestat şi ea oficial faţă de acţiunile serviciilor americane de informaţii: preşedintele Dilma Rousseff a vorbit despre posibile "încălcări ale suveranităţii ţării" prin acţiunile denunţate de Snowden. "Dacă au participat alte ţări, alte întreprinderi nebraziliene, acest lucru ar constitui, cu siguranţă, o încălcare a suveranităţii şi drepturilor omului", a declarat preşedintele Braziliei, evitând însă o condamnare clară a Statelor Unite şi promiţând că va acţiona "fără pripire şi fără prejudecăţi". Declaraţiile vin după ce presa braziliană a relatat că o bază de spionaj prin satelit operată de către Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA), în colaborare cu CIA a permis un acces la milioane de e-mailuri şi apeluri telefonice, atât ale unor persoane, cât şi ale unor companii. Washingtonul a negat imediat şi şi-a exprimat speranţa că dialogul cu autorităţile braziliene va continua.