O „cârtiţă” americană irită Germania

Dacă se va dovedi că un membru al Serviciului Federal de Informaţii (Bundesnachrichtendienst – BND) a lucrat pentru Statele Unite ale Americii, „avem de-a face cu un caz grav”. Astfel a apreciat şefa guvernului german, Angela Merkel, noul scandal care a izbucnit săptămîna trecută, după ce s-a aflat că un lucrător BND a fost arestat. Acesta este suspectat de a fi furnizat serviciului secret american documente secrete, în schimbul unor sume de bani. Unele documente, strict confidenţiale, predate americanilor în cursul unor întîlniri conspirative ar proveni chiar din interiorul comisiei parlamentare de anchetă care investighează acţiunile de spionaj ale serviciului american NSA (National Security Agency).

Presa germană a relatat că lucrătorul BND, în vîrstă de 31 de ani, etichetat drept „agent dublu”, a predat americanilor circa 200 de documente secrete din interiorul serviciului federal de informaţii. Se mai afirmă că acesta lucrează de doi ani pentru CIA. Potrivit revistei „Der Spiegel”, agentul a recunoscut activitatea sa de spionaj şi întîlnirile conspirative din Austria cu ofiţerul său de legătură. BND-ul, scrie revista, nu şi-a imaginat că ar avea în rîndurile sale o „cîrtiţă” plasată acolo de către americani.

Faţă de noul scandal de spionaj a reacţionat şi preşedintele federal, Joachim Gauck. Acesta a calificat activitatea prezumtivului spion ca un „risc pentru relaţiile germano-americane”.

Actualul scandal este, potrivit deputatului ecologist Christian Ströbele, şi un rezultat al reacţiei slabe a guvernului după dezvăluirile defectorului Edward Snowden legate de supravegherea electronică de care a fost afectat pînă şi mobilul cancelarei, interceptat de NSA.

Nici creştin-democratul Patrick Sensburg, preşedintele comisiei parlamentare de anchetă a scandalului NSA, nu şi-a ascuns iritarea în faţa afacerii de spionaj, formulînd în faţa presei o întrebare care depăşeşte caracterul ei pur retoric.

„Incidentul la care asistăm în acest moment nu poate fi cotat decît ca o prostie. A reacţiona în situaţia dată într-un mod atît de stîngaci dovedeşte, după parerea mea, nişte dimensiuni incalculabile ale serviciilor. Cu alte cuvinte, mă întreb, dacă guvernele Statelor Unite, poate şi ale altor ţări, mai au sub control serviciile lor secrete care se ocupă de colectare masivă de date?” 

Reacţiile de acum seamănă cu cele înregistrate cu un an în urmă, după ce au devenit publice dezăvăluirile lui Snowden. Atunci, ca şi acum, s-a cerut autorităţilor americane să clarifice situaţia.

Washingtonul tace, Germania fierbe

Deocamdată Washingtonul tace şi nu s-a pronunţat faţă de noul scandal. În Germania, în schimb, presa speculează despre măsuri de contracarare a spionajului american. Astfel, ziarul de bulevard, „Bild” susţine că ministrul federal de interne, creştin-democratul Thomas de Maizière, intenţionează să remodeleze contraspionajul german. Acesta ar urma să-şi extindă activităţile şi asupra ţărilor partenere, adică şi asupra Statelor Unite şi Angliei. O idee similară a fost formulată în urmă cu cîteva luni şi de preşedintele Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz – serviciul de informaţii interne), Hans-Georg Maaßen.

Potrivit postului naţional de radio, Deutschlandfunk, guvernul de la Berlin deocamdată nu intenţionează „să-şi manifeste protestul”, trecînd la expulzarea unor diplomaţi americani. În acest context, deviza ministrului de externe, Frank-Walter Sreinmeier, sună prudentă: „mai întîi să cercetăm, apoi să acţionăm”. Încrederea reciprocă, zdruncinată în urma dezvăluirilor lui Snowden, acum a fost risipită, susţine expertul social-democrat pentru probleme de apărare, deputatul Rainer Arnold. 

„Fără indoială, încrederea a fost distrusă. Dacă fiecare se gîndeşte, în calitatea sa de deputat simplu, că i se ascultă telefonul, atunci ni se schimbă şi comportamentul particular. Cînd se schimbă comportamentul oamenilor, se modifică şi libertatea lor de a acţiona aşa cum cred ei de cuviinţă. Şi în acest fel, din păcate, s-a distrus foarte mult.” Mai multe sondaje confirmă imaginea negativă a Statelor Unite în Germania. Astfel, la întrebarea dacă Statele Unite sunt un partener de încredere, doar 27 la sută dintre cei chestionaţi, au răspuns afirmativ.