Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Parlamentul britanic va vota de două ori asupra acţiunii militare în Siria

parlamentul-britanic-va-vota-doua-actiunii-militare-siria.jpg

Premierul britanic, David Cameron (Foto: Reuters)

Parlamentul britanic va dezbate joi, în cadrul unei sesiuni extraordinare, o moţiune înaintată de Guvern, în care sunt specificate măsurile preconizate împotriva regimului Bashar al-Assad din Siria.

Corespondentul RFI la Londra, Petru Clej

Concomitent, Marea Britanie a prezentat celorlalţi patru membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU un proiect de rezoluţie, prin care se propun acţiuni împotriva Siriei, ca urmare a atacului din 21 august împotriva unei suburbii a capitalei Damasc, în care este suspectată folosirea armelor chimice şi care a cauzat moartea a sute de persoane.

Moțiunea guvernamentală numește încă din start regimul Assad ca responsabil de atacul cu arme chimice de săptămâna trecută și subliniază că Națiunile Unite trebuie să fie implicate cât mai mult posibil pentru a da legitimitate maximă acestui proces.

Textul prevede un al doilea vot înaintea implicării militare directe britanice în Siria, pentru a ține cont de procedura în curs desfășurată de Națiunile Unite.

Partidul Laburist din Opoziție a încercat să speculeze politic în favoarea sa, spunând că premierul David Cameron a cedat sub presiune, introducând în moțiune prevederea unui al doilea vot.

Laburiștii anunțaseră că nu vor sprijini moțiunea prezentată de Guvern în Camera Comunelor decât dacă vor exista probe de netăgăduit că regimul Assad este responsabil de atacul chimic.

Partidul condus de Ed Milliband pare să fi tras consecințele evenimentelor din 2003 când era la putere și când parlamentarii săi au votat în majoritate aprobarea intervenției militare din Irak, pe când Tony Blair era prim-ministru, fără să existe aprobare din partea ONU.

Nu doar Opoziţia, ci și destui parlamentari ai Partidului Conservator, condus de premierul Cameron și ai Partidului Liberal Democrat, partenerul de guvernare, au obiecții serioase împotriva unei acțiuni militare în Siria.

Nu era deci exclus ca moțiunea Guvernului să fie respinsă prin vot. Deși votul din Camera Comunelor are doar un caracter consultativ, decizia aparținându-i premierului prin așa-numita prerogativă regală, implicațiile politice ale nesocotirii voinței Parlamentului ar fi fost serioase.

 

Contrastul Cameron-Blair

 

Premierul David Cameron, spre deosebire de Tony Blair acum zece ani, a arătat însă că știe să fie flexibil și să caute un sprijin politic cât mai larg în momente cheie ca acesta.

Cu atât mai mult cu cât sondajele de opinie arată că aproape trei sferturi dintre alegători se opun trimiterii de militari britanici în Siria, iar jumătate dintre votanți se opun chiar și atacurilor cu rachete de croazieră, cifrele în favoarea acestor opțiuni fiind de doar 9% și respectiv 25%.

Premierul Cameron are la activul său sprijinirea în 2011 a intervenției militare NATO împotriva regimului Gaddafi în Libia. De data aceasta, însă, deși e vorba tot de un lider arab autoritar, Bashar al-Assad nu duce lipsă, spre deosebire de Muammar Gaddafi, de susţinători, nu doar Rusia și China, ci și Iranul și mișcarea islamistă Hezbollah din Liban, acestea din urmă amenințând cu escaladarea conflictului militar în Orientul Apropiat.

În cursul zilei de miercuri, Guvernul de la Londra avansase celorlalți patru membri permanenți ai Consiliului de Securitate un text care includea "autorizarea tuturor măsurilor necesare în vederea protejării populației civile" din Siria.

Proiectul de rezoluţie nu are însă practic nicio șansă să fie adoptat, având în vedere opoziția categorică a Rusiei, aliata puterii de la Damasc, care nu acceptă versiunea occidentală cu privire la responsabilitatea regimului Assad, de altfel negată vehement de acesta, în atacul din 21 august.

Rusia, ca și celălalt susţinător al Siriei cu drept de veto în Consiliul de Securitate, China, dorește amânarea discutării oricărei măsuri împotriva Damascului, până la încheierea misiunii inspectorilor ONU, care examinează la fața locului indiciile privind atacul chimic și potențialii săi autori.