Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană discută noi sancţiuni împotriva Rusiei

Liderii europeni, care se reunesc sâmbătă, urmează să discute despre noi sancţiuni vizând Rusia, acuzată că a efectuat o incursiune militară în Ucraina. Situația din estul Ucrainei este un subiect care se adaugă desemnării aşteptate a doi oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene - şeful diplomaţiei şi preşedintele Consiliului.

Cei 28 de lideri ai Uniunii Europene au consolidat, acum o lună, sancţiunile impuse Moscovei. Însă Kievul, care a denunţat o ”invazie” a Rusiei, a cerut joi Uniunii Europene să impună Rusiei noi sancţiuni ”semnificative” şi să acorde Ucrainei ”un ajutor militar de anvergură”.

Cât privește noile sancțiuni posibile, sefii de stat şi de guverne ”urmează să deschidă calea unor noi măsuri”, a anunţat o sursă europeană, fără să ofere alte precizări, în acest stadiu, asupra naturii măsurilor avute în vedere.

”Am spus întotdeauna, în mod clar, că vor fi luate în considerare noi sancţiuni în cazul unei escaladări”, a declarat cancelarul Germaniei Angela Merkel. Criza ucraineană va figura ”pe ordinea de zi” a summitului ”şi vom pune întrebarea: cum să reacţionăm?”, a adăugat ea.

În acest timp, premierul italian Matteo Renzi l-a îndemnat pe preşedintele rus Vladimir Putin să denunţe o ”escaladare intolerabilă, ale cărei consecinţe vor fi foarte grave”, iar omologul său britanic David Cameron a ameninţat Rusia cu ”noi consecinţe” în cazul în care nu ”apucă altă cale”.

Preşedintele Franței François Hollande a calificat drept ”inacceptabilǎ şi intolerabilǎ” orice eventualǎ prezenţǎ a militarilor ruşi pe tertoriul ucrainean. El a mai cerut, cu ocazia unui discurs pronunţat în faţa corpului diplomatic, ca Rusia sǎ respecte suveranitatea Ucrainei şi sǎ înceteze sǎ-i mai sprijine pe separatiştii pro-ruşi.

Franţa şi Germania sunt angajate, de mai multe luni, într-o veritabilǎ ”diplomaţie a telefonului” (dupǎ cum spune agenţia France Presse) pentru a obţine mai multǎ reţinere din partea Moscovei.

În culise este evocatǎ chiar şi o revizuire a parteneriatului Uniunii Europene cu Ucraina în schimbul pǎcii în estul acestei ţǎri.

Rusia a fost acuzată de către Occident, în Consiliul de Securitate al ONU, de implicare directă a forțelor rusești, alături de separatiștii proruși, în conflictul din estul Ucrainei.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko va fi prezent sâmbătă la Bruxelles. El nu este invitat la summit, dar va fi primit chiar înainte de către preşedinţii în exerciţiu ai Consiliului Herman Van Rompuy şi Comisiei Europene José Manuel Barroso.

Summitul urmează să desemneze noi oficiali europeni

Înainte să abordeze problema Ucrainei şi alte crize internaţionale, precum cea din Fâşia Gaza sau ameninţarea pe care o reprezintă gruparea Statul Islamic din Irak şi Siria, liderii Uniunii Europene urmează să-l desemneze pe şeful diplomaţiei europene, care o va înlocui, în noiembrie, pe britanica Lady Catherine Ashton.

Lăsând deoparte o uriașă surpriză, este vorba despre ministrul italian de externe Federica Mogherini.

Nominalizarea sa, blocată în iulie de către mai multe state din Europa de Est, care o considerau prea apropiată de Moscova, ”nu prezintă nicio îndoială”, a declarat o sursă europeană pentru France Presse. ”Nimeni nu vede o alternativă”, a subliniat altă sursă.

Premierul italian Matteo Renzi a exercitat presiuni ca Italia să obţină acest post strategic. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă este totodată membru al Consiliului European şi asistă la summiturile europene şi ale Comisiei Europene, al cărui prim-vicepreşedinte este.

În schimb, pentru a asigura echilibrele geografic şi politic în cadrul uniunii, o personalitate de dreapta, dintr-un stat comunitar din Europa de Est, urmează să obţină celălalt post aflat în joc la nivelul celor trei instituţii ale Uniunii, şi anume cel de preşedinte al Consiliului European.

Acesta este însărcinat cu coordonarea lucrărilor grupului şefilor de stat şi de guverne ai celor 28 de state din bloc.

Premierul polonez, conservatorul Donald Tusk, care beneficiază de susţinerea Berlinului şi Parisului, pare că se bucură de un avans important, în pofida faptului că nu stăpâneşte nici engleza, nici franceza. Numele foştilor premieri leton Valdis Dombrovskis şi eston, Andrus Ansip, sunt, de asemenea, citate.

Opţiunea în ocuparea celor două posturi va influenţa ceea ce va face Jean-Claude Juncker pentru a-şi alcătui Comisia. Fiecare dintre cele 28 de state membre nominalizează un comisar, iar numeroase guverne ar vrea să ştie care este situaţia pe care le-o rezervă Juncker, înainte să adopte o decizie.

Însă fostul premier luxemburghez a refuzat să inverseze demersul. ”Nu voi anunţa componenţa Comisiei înainte de 30 august, deoarece Consiliul European trebuie să-şi facă mai întâi treaba”, a declarat el în această vară, refuzând ca această Comisie să devină un lot de consolare pentru ţări nemulţumite că nu au obţinut posturile importante.

Noua Comisie, care va intra în funcţiune în noiembrie, urmează să fie dezvăluită în primele 15 zile ale lui septembrie. Principala problemă a lui Juncker constă în lipsa nominalizării unor candidate femei din partea statelor membre.

În contextul în care din Comisia în exerciţiu fac parte nouă femei, noua Comisie a primit doar patru nominalizări ale unor femei, un lucru ”inacceptabil” pentru Parlamentul European, însărcinat să învestească noua echipă în octombrie.

„Socialiştii nu vor susţine o Comisie din care vor face mai puţine femei decât în prezent”, a avertizat Gianni Pittella, liderul grupului socialist.