Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Intervenţia militară în Siria, amânată

Declaraţiile preşedintelui Statelor Unite referitoare la posibila amânare a unui atac militar împotriva regimului sirian nu liniştesc situaţia. Opozanţii şi susţinătorii din Congres ai atacurilor îşi păstrează poziţiile, în timp ce preşedintele Comisiei Europene apreciază că folosirea armelor chimice “necesită un răspuns puternic”.

La Washington, cel mai înverşunat susţinător al unui “atac militar chirurgical” împotriva regimului lui Bashar al-Assad, congressmen-ii republicani şi democraţi rămîn divizaţi, dar aprobă decizia preşedintelui Barack Obama de a explora posibilitatea neutralizării stocului sirian de arme chimice înaintea oricărei operaţiuni militare. Astfel că legislativul american a luat o pauză în dosarul sirian, Senatul amânând până cel puţin săptămâna viitoare, la cererea lui Barack Obama, un vot de procedură asupra unei rezoluţii care autorizează recurgerea la forţă.

În acest timp, preşedintele va evalua credibilitatea ofertei Rusiei de plasare sub control internaţional a arsenalului chimic sirian. Barack Obama a subliniat însă că opţiunea militară “se află în continuare pe masă”. “Cer prietenilor mei de dreapta să îşi reconcilieze angajamentul în favoarea puterii militare americane cu lipsa de acţiune atunci când o cauză este atât de justă. Iar prietenilor mei de stânga le cer să îşi reconcilieze convingerile în favoarea libertăţii şi demnităţii pentru toţi cu aceste imagini cu copii care se zbat de durere, murind pe podele reci de spital”, a spus preşedintele Obama în discursul ţinut la Casa Albă.

ONU condamnă ambele părţi implicate în conflict

Amânarea unei decizii a Statelor Unite ale Americii a venit şi după un raport al unei comisii a Naţiunilor Unite, care anchetează infracţiuni în domeniul drepturilor mului în Siria. Documentul denunţă “crime împotriva umanităţii” comise de către forţele guvernamentale şi “crime de război” comise de către opoziţia armată a rebelilor. “Forţele guvernamentale au continuat atacuri de mare amploare împotriva populaţiei civile, comiţând crime, aplicând tortura, comiţând violuri şi impunând dispariţii cu forţa, considerate crimeîmpotriva umanităţii”, se arată în raportul dat publicităţii miercuri la Geneva.

ONU denunţă totodată “forţele antiguvernamentale, care au comis crime de război, crime, execuţii sumare, au aplicat tortura, au luat ostatici”.

Uniunea Europeană îşi păstrează poziţia

Cât priveşte poziţia Uniunii Europene, aceasta se arată inflexibilă, după cum a spus în discursul anual despre starea uniunii Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. Recurgerea la arme chimice în Siria “trebuie să fie condamnată” şi “necesită un răspuns puternic”, a spus Barroso.

“Comunitatea internaţională, care îşi are centrul la ONU, este necesar să îşi asume o responsabilitate colectivă pentru a pune capăt acestui conflict”, afirmă preşedintele Comisiei Europene.

Barroso a salutat propunerea de neutralizare a stocului de arme chimice siriene, apreciind că este “un lucru bun”. “Acum regimul sirian trebuie să arate că vrea efectiv să pună în practică acest lucru, fără întârziere”, a apreciat el.

“În Europa, noi credem că o soluţie politică este singura care permite instalarea păcii durabile pe care o merită poporul sirian”, a adăugat Barroso.