Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


"Un summit crucial pentru un moment crucial"

2014-09-04t124237z_1714944319_lm1ea9411wn01_rtrmadp_3_nato-summit_0.jpg

Masă rotundă la Newport: François Hollande, Petro Porochenko, Barack Obama, David Cameron, Angela Merkel. REUTERS/Alain Jocard

Este definiţia dată, joi, întâlnirii din Ţara Galilor de secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen. Sunt două priorităţi majore la acest summit - reacţia faţă de agresiunea Rusiei în Ucraina şi avansul Statului Islamic şi multe interese divergente.

Eliza Frâncu, Newport, Ţara Galilor

E un summit de reacţie faţă de agresiunea Rusiei din Ucraina, dar şi faţă de ameninţări de tip nou cum e cea din Irak, e un summit în care e în joc credibilitatea NATO.

Miza cea mai importantă este crearea unei forţe de reacţie rapide, de câteva mii de militari, care să poată fi trimişi în decurs de câteva zile - termenul teoretic e de 48 de ore - către orice punct unde ar putea apărea o ameninţare. În acest fel, ar fi reasigurate statele membre de pe flancul estic al NATO.

Nu se va menţiona însă cel mai probabil în declaraţia finală nimic despre baze militare permanente, pentru că ar încălca actul fondator al relaţiei Rusia - NATO. Dar va fi cel mai probabil creată această forţă de reacţie rapidă, care nici măcar nu e o idee nouă. Trebuie transmis totuşi un semnal Rusiei. Se mai pune problema şi cum e finanţată această apărare şi preşedintele american va insista ca statele membre să respecte decizia de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. Se va discuta şi despre Afganistan, dar şi despre pericolul reprezentat de jihadiştii din Statul Islamic.

Ce vrea România?

Înainte de toate trebuie spus că preşedintele Băsescu nu vine neapărat cu un mandat aici. Există un flux de evenimente, se negociază pe trei paliere, prin trei instituţii - Preşedinţie, Ministerul Apărării şi Ministerul de Externe. Asta nu înseamnă că România nu are nişte priorităţi la summit, pentru unele se negociază deja de două luni. Deci, ce ne interesează?

În primul rând ne dorim prezenţă militară permanentă, nu baze militare permanente. Termenii sunt extrem de importanţi, având în vedere reacţiile supradimensionate ale Rusiei.

Concret, această prezenţă constantă ar fi nave de luptă care să se rotească în portul Constanţa, avioane de luptă care să asigure poliţia aeriană - cel puţin patru. Plus militarii care le manevrează şi le întreţin  - si aici numărul ar fi de la câteva zeci la câteva sute. Vrem şi un centru de comandă NATO, nu la nivel foarte înalt, aşa cum spunea preşedintele Traian Băsescu, dar el să existe , şi să fie probabil stabilit la Constanţa. În plus, pentru că se va discuta despre securitatea cibernetică a Alianţei, România consideră că ar putea participa ca stat coordonator în proiectul NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul cibernetic.
Aici, nu se ştie nimic despre cum va fi configurat răspunsul faţă de această ameninţare ori finanţarea, deci sunt încă multe lucruri în suspensie.

Ce s-a spus până acum?

În deschiderea summitului, au vorbit cele două gazde ale summitului - secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi premierul britanic, David Cameron. Înainte de asta, preşedintele ucraineean Petro Poroşenko s-a văzut cu liderii statelor NATO.

Rasmussen a dat semnalul clar şi a acuzat Rusia că atacă Ucraina în ciuda faptului că a prezentat acel aşa numit plan de pace în şapte puncte. "Ne confruntăm cu o schimbare dramatică a mediului de securitate. La est, Rusia atacă Ucraina şi cât timp Kremlinul continuă pe actualul drum, planul de pace al lui Vladmir Putin nu are niciun sens", a explicat Rasmussen.

De asemenea, înainte de summit, el declarase că Alianţa va lua serios în considerare o eventuală cerere din partea Irakului pentru a-l sprijini contra jihadiştilor din Statul Islamic.

"NATO e la fel de important  pentru viitorul nostru cum a fost şi până acum. Dar Alianţa trebuie regândită, revigorată ca să poată să se confrunte cu noi provocări cum sunt cele din Ucraina şi din Irak", a explicat şi cealaltă gazdă a reuniunii, premierul britanic David Cameron.

Prima reuniune, prima concluzie

La această oră, s-a terminat deja a reuniunea pe tema Afganistan, între  statele membre ale Alianţei şi statele partenere. Au apărut şi primele concluzii legate de acest capitol.

Afganistan nu mai este un loc sigur pentru terorişti, a spus secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

În decembrie anul acesta, ia sfârşit misiunea ISAF. După aceea, se va transforma într-o misiune de antrenament şi asistenţă. Pentru asta însă, Rasmussen a explicat că Afganistanul trebuie să semneze până în septembrie cadrul legal care va permite desfăşurarea acestei misiuni.

"Fără o semnătură din partea guvernului afgan, nu poate exista niciun fel de misiune. Deşi comandanţii noştri militari au dat dovadă de o mare flexibilitate în ce priveşte plannificarea acestei misiuni, timpul e scurt. "

Reamintim că acest cadru legal e blocat de situaţia politică haotică din Afganistan, cu doi candidaţi care îşi dispută victoria în alegerile prezidenţiale.

Secretarul general NATO le-a cerut doi candidaţi să lucreze împreună pentru o soluţie care să convină poporului afgan, dar şi să încheie acordurile de securitate cât mai curând posibil.

Ce urmează?

La această oră, e în plină desfăşurare cel mai important punct al zilei - Comisia NATO-Ucraina. Urmează recepţia oferită de prinţul Charles pentru toţi cei 60 de şefi de stat şi de guvern prezenţi şi, în fine, de la 22.30, ora României, dineul de lucru al liderilor statelor NATO la Castelul din Cardiff.. Va fi o zi lungă.