Care ar fi impactul internațional al unei Scoții independente

Ipoteza cea mai importantă este ce statut va avea un stat scoțian independent în raport de Uniunea Europeană. Șeful executivului de la Edinburgh, liderul separatist, Alex Salmond, consideră că Scoția independentă ar trebui, ca fostă parte a Regatului Unit, să fie readmisă fără probleme în UE.

Legislația europeană nu prevede o astfel de situație, iar președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat la BBC la începutul acestui an că readmiterea Scoției ar fi extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

Scoția, cu cele 5,3 milioane de locuitori, este de dimensiunea Danemarcei, Slovaciei sau Croației și are o populație de aproape 11 ori mai mică decât a restului Regatului Unit.

Teoretic, un Regat Unit redus ar avea drept de veto în privința readmiterii Scoției în UE, dar și alte state privesc cu îngrijorare posibilitatea secesiunii scoțienilor.

De pildă Spania, care nu acceptă organizarea un referendum privind independnța Cataloniei. Un vot DA în Scoția ar încuraja mișcarea separatistă din provincia de nord-est a Spaniei, dar și pe cea din Țara Bascilor.

Alte mișcări separatiste care urmăresc cu interes referendumul din 18 septembrie sunt cele din Italia – regiunea Veneto, dar și cea din Tirolul de Sud, precum și în Belgia, regiunea Flandra, pentru a menționa doar pe cele mai active.

Precedentul separatist scoțian ar putea pune probleme serioase UE prin repercusiunile financiare ale destrămării unor state membre, fie și numai prin prisma repartizării datoriei lor publice, care ar putea genera turbulențe grave pe piețele financiare internaționale.

Și restul Regatului Unit și-ar vedea influența redusă în cadrul UE, iar o altă întrebare care se pune este dacă separarea Scoției nu ar periclita și statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate ONU cu drept de veto, deținut de aproape 70 de ani.

Scoția anti-nucleară

O altă organizație afectată direct de o eventuală separare a Scoției este NATO. Ca și în privința UE, Salmond consideră că Scoția va putea fi readmisă în Alianța Nord Atlantică.

Problema liderului separatist, care a făcut o întoarcere de 180 de grade în privința apartenenței la NATO, pe care o respingea până nu demult, este că politica sa prevede renunțarea la submarinul nuclear Trident, bazat actualmente în apele scoțiene.

De asemenea, bugetul militar al unei Scoții independente ar fi de doar 2,5 miliarde de lire sterline, mai mic decât al Poliției Metropolitane din Londra, iar forțele sale armate nu ar depăși 15000 de militari.

O astfel de evoluție îngrijorează Statele Unite, care pe lângă pierderea bazei pentru submarinul nuclear pentru NATO, asistă la slăbirea aliatului său tradițional – Regatul Unit – care a constituit întotdeauna o punte între ambele maluri ale Atlanticului.

În Rusia, independența Scoției ar fi primită favorabil mai ales în cercurile naționaliste, date fiind relațiile extrem de încordate dintre Moscova și Londra din cauza situației din Ucraina și a anexării Crimeei, cu toate că Federația Rusă se confruntă cu tendințe separatiste în Caucaz.

În China, ideea separării Scoției nu pare să fie foarte agreată la nivel oficial, date fiind problemele proprii ale Beijing-ului cu mișcările separatiste din provinciile Tibet și Xinjiang.