Autonomia Ţinutului Secuiesc - cele mai importante prevederi din proiect

Vă vine să credeți sau nu, dar acest proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc face referire la Declarația de Unire din 1 Decembrie 1918 adoptată la Alba Iulia, potrivit căreia „fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie”.

Potrivit proiectului, limba maghiară ar urma să fie predată și în școlile românești, așa cum este predată limba română în școlile din comunitățile locale maghiare. Reprezentanții UDMR vor ca autoritățile din regiune să poată lua decizii și în ceea ce privește bogățiile subsolului, deși potrivit Constituției, ele sunt în proprietatea statului român. Acest lucru ar avea un serios impact economic asupra zonei, pentru că în Transilvania de est se află, de exemplu, unele dintre cele mai importante resurse de apă minerală din Europa.

Liderii UDMR vor ca Ţinutul Secuiesc să fie o regiune autonomă administrativă în cadrul statului unitar şi indivizibil România.Ținutul Secuiesc ar urma să fie format din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Proiectul propus de UDMR prevede că Târgu-Mureșul va fi capitala regiunii. Sfântu Gheorghe ar urma să găzduiască instituțiile fiscale, Odorheiul Secuiesc va găzdui Consiliul Regional, iar Miercurea Ciuc prefectura regională și alte instituții. Problema apartenenței județului Mureș la această regiune rămâne deschisă, în contextul în care comunitatea maghiară se află în minoritate în acest județ. Kelemen Hunor a spus la Cluj că acest proiect a fost făcut după alte modele și precedente europene.

“Este un proiect de lege, o adaptare la cadrul juridic românesc a unui statut din Italia, din Tirolul de Sud. Exista 14 modele de autonomie în țările din Uniunea Europeană, funcționale. Noi am ales un model care înseamnă o înțelegere a funcționării unei regiuni sau subregiuni într-un context European, într-o țară și într-o regiune bogată, unde trăiesc mai multe minorități care au găsit o formă de conviețuire pașnică și o dezvoltare economic și social fără precedent”, a declarat la Cluj, Kelemen Hunor.

Acesta a bătut în retragere în ceea ce privește structura proiectatei Curții Regionale de Apel. Inițial, proiectul de autonomie stabilea că doua treimi dintre judecători trebuie să fie maghiari, iar o treime români. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au criticat, însă, această prevedere, pe motiv că ar promova discriminarea etnică. Astfel că liderii UDMR propun acum formula reprezentării proporționale a fiecărei etnii din regiune, inclusiv a celei rome. De aceea, Kelemen Hunor a declarat că va susține întotdeauna promovarea pe criterii profesionale a polițiștilor, jandarmilor și chiar judecătorilor de etnie romă, pe motiv că minoritarii au mai multă încredere în reprezentanții autorităților care provin din comunitatea lor.

UDMR a prezentat proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc în aceeași zi în care a avut loc referendumul pentru independența Scoției. Totuși, Kelemen Hunor a spus că a fost o simplă coincidență. El a precizat că, de fapt, comunitatea maghiara nu vrea separatism, nu vrea independență, ci garanții că își poate păstra, dezvolta și exprima identitatea.

Proiectul va rămâne în dezbaterea publică, însă nimeni nu știe pentru cât timp. Kelemen Hunor a declarat că speră să pornească un dialog rațional cu societatea romanească, nu neapărat cu partidele românești. Acesta spune că se bazează pe faptul ca mentalitatea societății românești a evoluat foarte mult în ultimii 25 de ani.