Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce lasă în urmă José Manuel Barroso la final de mandat

baroso.jpg

Ce lasă în urmă José Manuel Barroso la final de mandat

Presedintele Comisiei Europene își încheie în zece zile mandatul. Marți 21 octombrie, în fața Parlamentului European, vorbind liber, el și-a luat la revedere de la scena europeană fiind ovaționat la sfârșit. Era sa, care se încheie astăzi, numără trei extinderi ale UE, un nou Tratat European dar și trei crize majore...Bilanțul lui Barroso, adesea controversat, este totuși unul mai degrabă pozitiv.

corespondentul RFI la Bruxelles Mihaela Gherghișan

Zece ani la cârma Comisiei Europene pentru acest om politic portughez , împins din întâmplare în lumina rampei în 2004, au adus multe transformări.

Barroso a reamintit eurodeputaților că el a făcut față la trei extinderi succesive a UE și la tot atâtea crize...

Prima, cea instituțională din 2005 a dus la semnarea Tratatului de la Lisabona în 2007.

A doua , cea financiară din 2009, a dus la creerea unor mecanisme până atunci inexistente, de susținere a statelor membre aflate în dificultate.

În fine, ultima, cea cu Rusia, rămâne încă nesoluționată...

Iar Barroso pare mulțumit de bilanțul său , cu toate că socialiștii îl critică pentru a fi evitat să vorbească despre șomaj și liberalii deplâng lipsa lui de inițiativă în momentele dificile.

Social-democrații au criticat dintotdeauna viziunea "prea liberală" a  Comisiei Barroso.

Să nu uităm cine suntem!

Dar vorbind liber sș aproape sugrumat de emoție, el a amintit că în zece ani, UE a trecut de la 15 la 28 de membri și a devenit mai puternică, în ciuda crizelor amintite.

El a reamintit valorile europene care unesc statele membre și a îndemnat la mai mult optimism, refuzînd ceea ce el a numit "strălucirea intelectuală a pesimismului".

Europa a fost răspunsul adus crizei, nu cauza sa, a mai spus Barroso, și asta sub strigătele indignate ale euroscepticilor prezenți în hemiciclul Parlamentului.

Populismul agresiv cu argumente de dreapta și de stânga, uneori greu de diferențiat, s-a enervat Barroso, este prezent azi în Europa, dar trebuie combătut. "Forțele proeuropene trebuie să aibă curajul să apere Europa", a strigat el aproape într-un ultim suflu.

Apoi, un credo european exprimat acum, ca și în alte momente în fața Parlamentului European, l-a dus pe Barroso la mărturisirea că cel mai emoționant moment din acești zece ani a fost primirea Premiului Nobel pentru UE.

În fine, Barroso, ovaționat de majoritatea eurodeputaților a sfârșit prin a-i ura succes celui care-i urmează în această funcție, Jean-Claude Juncker.

Predarea ștafetei

Frumoasă ironie...Frumos balet între cei doi colegi și prieteni...

În 2004, Juncker, premier luxemburghez și viitor președinte al Eurogrupului, refuza să preia cârma Comisiei Europene. Acest refuz a dus la propulsarea premierului portughez de atunci, Jose Manuel Barroso, în funcția pe care a deținut-o zece ani.

Juncker  a oscilat apoi și în 2009 s-a decis că-i vrea locul lui Barroso. Prea târziu,  s-a zis atunci de la Paris care l-a blocat în ambiția sa...Și astfel Barroso a mai rămas cinci ani la Bruxelles.

Și din nou, Juncker nu și-a dorit această funcție în 2014 , dar fiind prins și de data aceasta în jocuri politice care l-au depățit, a fost nevoit s-o accepte.

Miercuri, 22 octombrie, eurodeputații vor vota pentru învestitura echipei sale eterogene și deja controversate.

Cu totul, Jucker a adunat câțiva politicieni novice, câteva personaje ambițioase , dar nu și valoroase și doar  două persoane foarte competente: Frans Timmermans și Frederica Mogherini.

Social-democrații, creștin-democrații și liberalii vor vota pentru, asigurând majoritatea necesară; ecologiștii și extremiștii vor vota împotrivă, conservatorii britanici, al treilea grup ca importanță în Parlamentul European, se vor abține.

Dar votul ar putea aduce surprize fiindcă socialiștii spanioli s-ar putea răzgândi...