Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Suspecţi arestaţi în Mali în cazul uciderii jurnaliştilor RFI

"Parisul atribuie pentru moment dublul asasinat de la Kidal mişcării Al-Qaida în Magrebul islamic sau pe scurt AQMI". O scrie răspicat ziarul Le Monde. Laurent Fabius, ministrul francez de externe nu a indicat spre cineva în mod direct dar a lăsat să se înţeleagă că aceste crime comise cu sânge rece ar fi fost opera  "grupurile teroriste pe care Franţa le combate, adică cele care refuză principiile democraţiei".

Stupoare, indignare, tristeţe şi furie în Mali dar mai ales în Franţa după uciderea, sâmbătă, a doi colegi de-ai noştri de la redacţia în limba franceză RFI. Ghislaine Dupont şi Claude Verlon, reporteri trimişi în misiune în nordul Mali, au fost găsiţi la 12 km de oraşul Kidal: Ghislaine cu trei gloanţe în piept, Claude împuşcat de două ori în cap. Detaliile au fost oferite de ministrul francez de externe după descoperirea trupurilor neînsufleţite. Operaţiunile de identificare a asasinilor au fost lansate atât în ţara africană cât şi de echipele specializate franceze care au plecat luni de la Paris spre Bamako, capitala Mali. "Vom face totul pentru a-i găsi pe asasini" a declarat preşedintele ţării africane Ibrahim Boubakar Keita dar şi premierul Franţei Jean-Marc Ayrault. 

"Parisul atribuie pentru moment dublul asasinat de la Kidal mişcării Al-Qaida în Magrebul islamic sau pe scurt AQMI". O scrie răspicat ziarul Le Monde. Laurent Fabius, ministrul francez de externe nu a indicat spre cineva în mod direct dar a lăsat să se înţeleagă că aceste crime comise cu sânge rece ar fi fost opera  "grupurile teroriste pe care Franţa le combate, adică cele care refuză principiile democraţiei". Fără să excludă ipoteza unor asasinate de extremiştii islamişti, alţi cunoscători ai regiunii evocă posibila implicare a unor separatişti tuaregi. În sfârşit, importanta sumă de bani de care s-a vorbit  zilele trecute pentru a obţine eliberarea a 4 ostatici francezi deţinuţi de trei ani în regiune ar fi putut genera frustrare printre cei care nu au fost încântaţi de modul în care s-au împărţit banii.

Răspunsuri la toate aceste întrebări vor aduce poate cele două anchete deschise simultan la Paris şi Bamako. Surse maliene evocau deja arestarea a zece suspecţi în nordul ţării dar Franţa nu a confirmat pentru moment această informaţie. Cum nu există încă o revendicare a acestor crime, Parisul preferă să evoce pentru moment doar "operaţiuni" în curs. Agentia France Presse, citând-o pe directoarea RFI Cécile Mégie aflată la faţa locului în Mali, spune însă şi ea că "au avut loc nişte arestări în cadrul anchetei". Mai multă lumină, mai multe detalii vom afla probabil în zilele următoare întrucât în paralel cu anchetatorii malieni, au plecat spre Bamalo şi nişte specialişti francezi.

 Corpurile celor doi colegi de-ai noştri au fost într-o primă etapă aduse de un avion militar francez din nordul Mali în capitala Bamako. De acolo ele vor fi repatriate marţi dimineaţă la Paris. Într-un hotel din apropierea aeroportului Roissy şi în prezenţa strictă a familiilor victimelor şi a direcţiei de la RFI, se va derula o scurtă ceremonie omagială. Corpurile neînsufleţite vor fi apoi transferate la sediul institutului medico-legal din Paris unde vor fi supuse autopsiei.  Între timp la sediul radioului, la miezul zilei, este prevăzut un moment de reculegere în prezenţa angajaţilor de la RFI şi France Médias Monde, holdingul din care face parte RFI alături de France 24 şi Monte Carlo Doualya. Miercuri este prevăzută o ceremonie deschisă tuturor prietenilor şi colegilor noştri jurnalişti de la alte organe de presă care vor dori să ni se alăture.

Pagini întregi şi editoriale umplu presa centrală, naţională şi cea regională. Există un enorm elan de simpatie, colegialitate şi totodată de furie după aceste asasinate comise în Mali. Pe lângă aceasta mai toate asociaţiile de ziarişti şi-au exprimat consternarea şi condoleanţele.  

Principalele cotidiane din Franţa, îşi consacră editorialele acestei drame. Le Monde o numeşte "o crimă odioasă la Kidal". Editorialul publicaţiei, semnat de directoarea ei Nathalie Nougayrède, denunţă "o crimă la adresa libertăţii de a informa şi a doi jurnalişti care şi-au dedicat toată cariera Africii". Colegii noştri de la Monde aduc cu această ocazie un omagiu RFI descris drept "radioul emblematic al prezenţei franceze în Africa, un radio pe undele căruia africanii îşi vorbesc chiar între ei, cu alte cuvinte o voce în adevăratul sens al cuvântului". Crima de la Kidal reaminteşte de asmenea dificultatea pe care o au astăzi jurnaliştii de  a lucra în locuir  în care pot fi luaţi drept ţintă - e cazul de exemplu al Siriei unde 4 jurnalişti francezi sunt încă ostateci.

Le Figaro, ziar conservator, acordă şi el pagini întregi acestor crime şi notează că "precum o hidră, ameninţarea djihadistà din Mali reapare".  Libération, cotidian de centru-stânga, denunţă mai întâi "crima odioasă, moartea colegilor noştri Ghislaine Dupont şi Claude Verlon. Ziariştii au însă datoria mai departe să facă lumină, să afle ce s-a întâmplat sâmbătă acolo. Teroriştii nu au dreptul să câştige această luptă iar Franţa trebuie să facă mai departe eforturi pentru a instala democraţia în Mali.

Crima de la Kidal, reaminteşte acelaşi Le Monde citat mai înainte, "este şi un tragic revelator al situaţiei din nordul statului Mali unde, drama stă mărturie,  nimic nu este încă reglat". La Kidal totul este în afara oricărui control, spun mulţi dintre specialişti.

În aceste condiţii se pune întrebarea : ce va face Franţa în Mali de acum încolo, cum se arată pe viitor prezenţa militarilor francezi acolo care erau pe cale să se retragă după intervenţia armată de la începutul anului.

Pacificarea ţării africane este încă foarte departe iar ecuaţia din Mali este încă foarte complexă: puterea centrală de la Bamako are încă dificultăţi în a se impune peste tot în ţară - o ţară aproape de trei ori mai mare decât Franţa. Tuaregii, istoric apropiaţi de fosta putere colonială franceză dar divizaţi într-o serie de mişcări rivale, sunt cei care probabil pun cele mai mari probleme. Dar reconcilierea naţională, inter-etnică, trebuie însoţită şi de o relansare economică generală şi, cum o subliniază din nou Le Monde, "de o participare activă şi constructivă a tuturor ţărilor vecine cu Mali".

În aşteptarea acestei soluţii - economice şi politice - Franţa nu are de ales decât să-şi ajusteze forţa militară prezentă în Mali. În zona în care s-au comis crimele de sâmbătă Franţa mai are doar 200 de miliari prezenţi plus la fel de mulţi soldaţi malieni. Trebuie spus că volumul forţei "Serval" cum se numeşte forţa militară franceză din Mali, a trecut recent de la 5 mii câţi număra în ianuarie la doar 3 mii de soldaţi zilele trecute. Acest efectiv urma să mai rămână acolo până după alegerile legislative maliene de la sfârşitul acestei luni. Apoi, cum prezenţa franceză se va prelungi mai mulţi ani, ea va diminua la circa o mie de soldaţi dintre care doar foarte puţini în zona de nord a ţării, acolo unde a avut loc asasinatul lui Ghislaine Dupont şi Claude Verlon. Fără îndoială că de acum încolo datele problemei se modifică iar prezenţa franceză riscă să se prelungească peste ceeace prevăzuse preşedintele François Hollande. Războiul din Mali a intrat într-o altă fază dar pentru câtă vreme şi cu ce obiective se întreabă ziarul Le Figaro.