Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jubileul prăbuşirii Zidului de la Berlin

Căderea zidului poate fi un exemplu pentru alte mişcări care luptă astăzi pentru libertate, a spus Angela Merkel într-o alocuţiune rostită cu prilejul celei de-a 25-a aniversări de la deschiderea frontierelor germano-germane. În cursul festivităţilor s-a amintit şi de semnificaţia zilei de 9 noiembrie 1938, cînd naziştii au organizat cel mai mare pogrom contra evreilor, şi de proclamarea republicii, pe data de 9 noiembrie 1918.

La Berlin s-au încheiat, duminică seara, festivităţile dedicate căderii Zidului despărţitor în urmă cu 25 de ani. Baloane albe, amplasate pe un traseu de 15 km, pe locul unde s-a aflat zidul, au urcat spre cer. Fiecare din cele peste 6000 de baloane a fost însoţit de un mesaj scris. Festivităţile au fost urmărite la faţa locului de circa 2 milioane de persoane. Mijloacele de circulaţie în comun aproape că n-au mai făcut faţă asaltului de oameni. Această situaţie a semănat cu cea produsă în urmă cu un sfert de secol, cînd s-a deschis frontiera care despărţea partea estică de cea occidentală. Atunci milioane de est-berlinezi s-au deplasat în partea de vest a oraşului.

La festivitatea centrală din capitala Germaniei, şefa guvernului federal, Angela Merkel, a rostit o scurtă cuvîntare, reliefînd importanţa exemplară a evenimentului în context internaţional. Data de 9 noiembrie 1989, a spus ea la Memorialul Zidului din Bernauer Straße, este un „semnal de speranţă” pentru cei implicaţi în conflicte actuale. Merkel a nominalizat Ucraina, Siria şi Irakul – ţări în care drepturile omului sunt ameninţate. Ea şi-a exprimat speranţa că în aceste ţări lucrurile vor lua o întorsătură pozitivă.

9 noiembrie 1989 este o zi a libertăţii dobîndite de est-germani, şi totodată şi o zi în care ne aducem aminte de victimile divizării germane. De asemenea, şefa guvernului federal a subliniat că fosta Republică Democrată Germană (RDG/DDR) nu a fost un stat de drept.

Merkel a ţinut să evidenţieze această idee, deoarece în ultimele săptămîni s-a ivit o polemică referitoare la calificarea Germaniei comuniste: ca simplu stat autoritar sau ca un stat al nedreptăţii. Reprezentanţi ai Partidului Stîngii post-comuniste (Die Linke) au susţinut că etichetarea RDG-ului ca „stat al nedreptăţii” ar fi o simplificare şi o jignire la adresa est-germanilor. Această polemică a culminat vineri într-un atac dur al şansonetistul disident est-german, Wolf Biermann. Invitat să interpreteze un cîntec în faţa Parlamentului, Biermann i-a calificat pe deputaţii post-comunişti drept „resturile mizerabile” ale trecutului.

În cuvîntările ţinute duminică de Angela Merkel şi de Primarul guvernator al landului Berlin, Klaus Wowereit, cei doi au amintit şi de semnificaţia zilei de 9 noiembrie în istoria Germaniei.

- La 9 noiembrie 1918, a fost abolită monarhia şi proclamată republica.

- La 9 noiembrie 1923, Hitler şi adepţii săi au pus la cale un puci care a eşuat.

- La 9 noiembrie 1938, naziştii au organizat aşa numita “noapte de cristal”, calificată de Merkel ca “o zi a ruşinii”.

Primarul guvernator a arătat că în cursul pogromului antisemit din 1938 au fost devastate magazine evreieşti, incendiate numeroase sinagogi, maltrate sute de persoane şi ucişi, din motive rasiale, aproximativ 400 de nevinovaţi.

La festivităţile din Berlin au participat şi numeroşi invitaţi din străinătate între care îi amintim pe fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, şi pe ex-preşedintele polonez, Lech Wałesa. Cei doi foşti politicieni au contribuit prin activitatea lor la schimbările istorice ale anului 1989, care au culminat în dispariţia sistemelor dictatoriale din ţările răsăritene.