Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bruxelles-ul, ominiprezent sau monitorizarea corupţiei în statele UE

justitie.jpg

Bruxelles-ul, ominiprezent sau monitorizarea corupţiei în statele UE

Comisia Europeană va lansa în fine, după mai multe întârzieri, primul raport despre monitorizarea gradului de corupţie în statele membre. Anunţul a fost făcut marţi 3 decembrie la Bruxelles pentru...aprilie 2014.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

În aprilie 2014 UE va descoperi cum arată diferitele practici în domeniul public în diferite state membre. Fără a crea un clasament sau a arăta cu degetul pe cineva, acest prim raport se va axa pe derularea achiziţiilor publice.

Altele vor urma, analizînd alte sectoare, ele vor fi publicate odată la doi ani.

Rapoartele vor cuprinde o parte generală şi una detaliată pentru fiecare ţară în parte. Corupţia este definită în cadrul acestui instrument  ca "un abuz de putere pentru câstig personal".

Date furnizate de GRECO si OCDE ca şi de experţii independenţi vor sta la baza întocmirii rapoartelor.

Ideea este veche, instrumentul a fost lansat în 2011, când Comisia Europeană i-a şi reperat pe experţii cu care va lucra. Primul raport era anuntat în vară pentru această toamnă, dar el a întâmpinat obstacole în capitale şi a fost întârziat.

România şi monitorizarea

Mai multe state membre, printre care şi România au fost sceptice la început. Bucureştiul obiecta că va fi astfel monitorizat de doua ori: o data prin MCV si apoi prin acest nou instrument.

Dar in secret, autorităţile române sperau ca aceasta monitorizare globală să facă să dispară România din rândul statelor puse la colt, alaturi de Bulgaria, ca singurele aflate sub lupa Bruxelles-ului.

In van insa, deoarece Comisia a spus-o intre timp: acest instrument cuprinde pe toata lumea, fara diferente intre state mari sau mici, nordice sau sudice DAR nu are nicio legatura cu MCV.

Deci da, pâna la proba contrara, România si Bulgaria vor fi monitorizate de doua ori.

Monitorizarea statului de drept

În paralel, circula şi ideea monitorizării gradului în care statul de drept este respectat în diferite colţuri ale UE.

Se poate pune întrebarea de ce UE are nevoie să fie monitorizată în acest fel? Ei bine, de ce nu? răspundea în urma cu trei luni comisarul jusitiţiei Viviane Reding care spunea că mişcarea este legitimă.

Exista instrumente care s-o permita in Tratatul UE, amintea ea atunci , instrumente care sa sustina statul de drept.

Apoi, Reding se prevala si de experienta pe care a capatat-o Comisia Europeana in lungul sau rol de gardian al Tratatelor UE.

Pe vremuri, ideea i-a apartinut fostului comisar european al justitiei, francezul  Jacques Barrot si deja atunci in 2008 critici s-au ridicat din capitale iar situatia s-a deteriorat si mai tare apoi.

Mai ales ca Reding in septembrie 2013 propunea si imaginarea unor sanctiuni in caz de probleme care sa treaca prin modificarea textelor comunitare.

 Se mergea departe: modificarea articolului 7 (suspendarea dreptului de vot in Consiliu UE al unui tari unde se incalca in mod grav si persistent statul de drept ) pentru ca macar prima parte a procedurii sa fie declansata mai usor, extinderea puterilor Agentiei drepturilor fundamentale si modificarea prevederilor Tratatului UE astfel încât drepturile fundamentale să fie direct aplicabile statelor membre.

Greu de zis acum daca aceste idei se vor păstra.