Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cinci partide în Parlamentul de la Chișinău

În viitorul Parlament din R.Moldova vor accede cinci partide politice - trei formațiuni pro-europene și două pro-ruse. Este vorba de Partidul Socialiștilor din R.Moldova, condus de fostul comunist Igor Dodon, Partidul Liberal Democrat, pe listele căruia este premierul Iurie Leancă, Partidul Comuniștilor, în frunte cu fostul președinte al R.Moldova, Vladimir Voronin, Partidul Democrat, condus de ex-comunistul Marian Lupu și Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu. Datele sunt surprinzătoare dacă ar fi să ne amintim de sondajele făcute publice înainte de scrutin și care,spre exemplu, îi ofereau Partidului Socialiștilor șanse minime de a accede în Parlament, iar acum ar putea avea cele mai multe mandate de deputat.

Într-o scurtă intervenție după închiderea secțiilor de votare, președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a felicitat cetățenii care au participat la scrutin, i-a felicitat și cu sfârșitul unei campanii electorale ”destul de complicate”. ”Vreau să le mulțumesc cetățenilor care au mers la vot, ne-au susținut, speranțele sunt foarte mari”, spunea Dodon.

Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat a declarat la scurt timp după prezentarea primelor rezultate oficiale parțiale că acestea înseamnă bucurie pentru unii, panică pentru alții și i-a îndemnat pe alegători să rămână încrezători pentru că totul va fi bine.”În R.Moldova va fi pace, stabilitate, și R.Moldova va fi un stat independent și suveran, dar nu un vasal care permanent este supus embargourilor și presiunilor. Cu toții trebuie să învățăm o lecție dură.Prin umilință nu vom reuși să ne construim țara, prin demnitate curaj, muncă se face țara”.

La rândul său, liderul Partidului Comuniștilor din R.Moldova a menționat că așteaptă rezultate bune și vorbește despre o posibilă fraudare a alegerilor și nu exclude faptul că Partidul Comuniștilor va cere renumărarea voturilor.

Președintele Partidului Democrat, Marian Lupu spunea duminică seara că este prea devreme să comenteze datele oferite de Comisia Electorală Centrală, dar este optimist. ”Viitoarea conducere va moderniza țara”, mulțumindu-le moldovenilor care au participat la acest scrutin.Acest rezultat va fi unul pe potriva eforturilor noastre”, mai spunea Marian Lupu.

Și conducerea Partidului Liberal rămânea aseară optimistă privind rezultatele alegerile.”Mulțumesc celor care ați participat la vot, celor care ați ales partidul european și aderarea la NATO. RM are un viitor doar în cadrul UE și NATO, noi suntem cu ei și ei cu noi”, spune Mihai Ghimpu, liderul PL.

54 mandate pro-occidentalii, 47 pro-rușii

Potrivit datelor oficiale parțiale, Partidul Socialiștilor din R.Moldova ar avea cele mai multe mandate, 26 la număr, fiind urmat de Partidul Liberal Democrat cu 23 de mandate. Partidul Comuniștilor ar obține 21 de mandate, Partidul Democrat 19 la număr și Partidul Liberal 12 fotolii de deputat. Astfel, partidele pro-europene pot forma majoritatea parlamentară cu 54 de mandate(din necesarul de 51). Partidele pro-ruse, ar însuma 47 de mandate. În cazul majorității parlamentare, liberalii vor putea avea acum și mai mari cerințe decât în 2010 pentru a intra într-o alianță că foștii colegi. Amintim că, în primăvara anului 2013, liberalii au fost înlăturați de la guvernare pentru că a fost format un nou partid liberal reformator care a intrat în componența coaliției pro-europene. Chiar înainte de scrutin, liderul PL, Mihai Ghimpu le-a cerut liberal-democraților și democraților să declare public că după alegeri, nu vor face o coaliție largă cu Partidul Comuniștilor din R.Moldova, lucru pe care l-au și făcut.

Oamenii au votat masiv pentru partidele de stânga, fiind dezamăgiți că pro-europenii nu au reușit să facă tot ce și-au propus după alegerile din 2010, susțin unii comentatori moldoveni.Un simplu exemplu, ”cazul 7 aprilie” a rămas nesoluționat. În 2009, doi tineri au murit și alte câteva sute au ajuns în comisariatele de poliție, după ce au fost maltratați de forțele de ordine. Până astăzi nu s-a aflat cine a stat în spatele protestelor și se face vinovat de cele întâmplate.

Criza politică din 2013. Din nou se pare i-a determinat pe moldoveni să facă o altă alegere. Liderii celor trei formațiuni din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană se acuzau reciproc de tăinuirea un omor, săvârșit la o vânătoare, unde au participat mai mulți oficiali, printre care și procurorul de atunci, Valeriu Zubco. Liderul PLDM, fostul premier, Vlad Filat, i-a sugerat lui Zubco să-și dea demisia de onoare, ceea ce i-a nemulțumit mult pe democrați. Ulterior, pe 13 februarie, Vlad Filat a declarat că denunță acordul de constituire a Alianței de guvernare și a venit cu acuzații dure la adresa democratului Vlad Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreședinte al Parlamentului.

Guvernul Filat a fost demis de comuniști, care au venit cu o moțiune de cenzură în Parlament și a avut și sprijinul democraților. Ulterior, Curtea Constituțională de la Chișinău a decis că un prim-ministru al unui Guvern demis "prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile" şi preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti a înaintat un nou candidat pentru funcţia de premier şi anume pe liberal-democratul, Iurie Leancă.