Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Anul 2014, crucial pentru partidele româneşti

anul_2014_crucial_pentru_partidele_romanesti.jpg

Alegeri europarlamentare şi prezidenţiale, în 2014

Formaţiunile politice parlamentare şi neparlamentare îşi vor măsura forţele la urne de două ori în 2014: mai întâi în primăvară, cu ocazia alegerilor europene, după care în noiembrie-decembrie, când au loc alegeri prezidenţiale. Miza scrutinului pentru funcţia supremă e cu atât mai mare cu cât Traian Băsescu nu mai are dreptul să candideze la un nou mandat.

Primul test electoral al noului an va fi în primăvară. Alegerile europene vor arăta pe de o parte câtă susţinere au separat partidele care compun actuala coaliţie de guvernare. Nu de alta, dar PSD şi PNL vor candida teoretic pe liste distincte, făcând parte din familii politice europene diferite.

Scrutinul europarlamentar riscă însă să distrugă şi mai mult armonia şi aşa precară din sânul Uniunii Social Liberale. Conflictele interne au fost în 2013 mai aprige ca oricând, iar schimburile de replici mai acide ca niciodată.

Teme de dispută s-au găsit aproape săptămânal, fie că a fost vorba de pactul de coabitare al premierului Victor Ponta cu preşedintele Traian Băsescu, pact ce a provocat iritare maximă la PNL, fie că a fost vorba de proiectul Roşia Montană sau de legea minelor.

Cei doi lideri ai USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta şi-au aruncat cuvinte grele şi nu au ezitat să se numească unul pe altul mincinos, spre satisfacţia Cotroceniului, dar şi a PDL-ului din Opoziţie.

În aceste condiţii, e de aşteptat ca în campania pentru europarlamentare schimburile de replici dintre PNL şi PSD să crească în intensitate, chiar dacă tematica europeană nu are de ce să-i divizeze pe cei doi aliaţi de la guvernare. Nu ar fi exclus să asistăm şi la încheierea unui pact de neagresiune între liberali şi social-democraţi, un pact care să asigure liniştea în campania electorală.

 

Cine e adevărata dreaptă?

 

Pe de altă parte, alegerile europene vor demonstra cine este adevărata forţă a dreptei româneşti. Asta în condiţiile în care dreapta e mai fărâmiţată ca oricând, iar şansele unei reuniuni sunt mai degrabă nule în prezent.

PDL va merge singur la acest scrutin şi nu pe o listă comună pe care să încapă eventual şi Forţa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu şi Mişcarea Populară a Cotroceniului şi alte formaţiuni aşa-zise de buzunar, precum PNŢCD sau Iniţiativa România Liberală.

După europarlamentare vor începe teoretic discuţiile pentru stabilirea unui candidat unic al dreptei la preşedinţie. Nici aici nu sunt însă prea multe şanse de reuşită. Nu de alta, dar deja există cel puţin doi candidaţi ai dreptei: Cătălin Predoiu de la PDL şi Mihai Răzvan Ungureanu de la Forţa Civică. Liderii acestor formaţiuni dau asigurări că vor sprijini acel candidat al dreptei care va sta cel mai bine în sondaje. E greu de închipuit totuşi un scenariu în care Predoiu l-ar susţine pe MRU sau viceversa, după toate înţepăturile dintre democrat-liberali şi formaţiunea fostului premier.

Cât despre candidatul USL, aici e marea necunoscută. Întrebarea care a stat pe buzele tuturor la finalul anului 2013 a fost dacă USL va avea un singur candidat, Crin Antonescu sau dacă Uniunea se va rupe şi va merge cu doi candidaţi, unul de la PSD şi altul de la liberali.

Oficial, cei doi lideri spun că nu se pune problema ruperii USL, dar nimic nu poate fi exclus, mai ales dacă tensiunile acumulate în ultimul an explodează în anul de graţie 2014.