Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Liderii UE aprobă cu prudență planul Juncker de investiții

Între 2015 și 2017 planul de investiții al lui Juncker ar trebui să ajungă la 315 miliarde de euro. Joi, 18 decembrie, la Bruxelles, liderii UE au fost de acord cu această idee, dar cu unele rezerve. Acesta a fost primul summit UE prezidat de polonezul Donald Tusk și ultimul la care a participat președintele Traian Basescu.

Planul de investiții ar trebui să demareze în iunie 2015 cu 21 de miliarde de euro ce vor fi plantate de Banca Europeană de Investiții, în speranța că vor încolți.

Comisia Europeana ar fi vrut ca în mod ideal și statele membre să contribuie la acest fond de investiții (care ar trebui să se multiplice de 15 ori în trei ani) dar candidații nu prea s-au înghesuit.

Argumentele nu lipsesc de-o parte și de alta. Pe de-o parte , Jean-Claude Juncker și unii diplomați europeni cred că o participare a statelor UE la acest fond l-ar face mult mai atractiv pentru investitori.

Statele sărace și cele bogate, cele care se poartă bine și cele care se poarta mai puțin bine, toate ar trebui să contribuie la fel astfel încât UE să iasă din criza de investiții prezentă.

Pe de altă parte, statele membre au salutat aceste idei, ele și-au prezentat și eventualele proiecte care au nevoie de investiții, dar nimeni n-a pus bani pe masă.

Mai întâi i s-a cerut Comisiei Europene să aducă și alte precizări. În ianuarie, aceasta va propune ca investițiile eventuale ale statelor să fie scoase din calculul deficitului public.

Dar între timp Uniunea Energetică și cea a pieței digitale, văzute ca pilonii viitoarei economii europene, ar trebui adoptate la nivel UE.

Relansarea economiei europene nu se poate face nici prin austeritate și nici prin cheltuieli neăasurate. Planul Juncker aduce deci o cale de mijloc de rezolvare a situației: investiții inteligente și bine orientate.

Dar starea precară a economiei se leagă nu doar de criza investițiilor, ci și de evaziunea fiscală. Statele UE afirmă că mai multe eforturi trebuie făcute pentru a combate evaziunea, mai ales în urma afacerii Luxleaks. Doar cinci state se mai arată încă reticente în această privință.

Luxemburgul a acceptat în cele din urmă, aseară, să intre în viitorul program de schimb automatic de informații între state privind așa numitele "decizii anticipate".

Această practică, existentă în 22 de state, permite companiilor să-și negocieze regimul fiscal înainte de a se instala într-o țară sau alta. Totul este legal dar și periculos, de unde necesitatea informațiilor care să circule pertinent și în mod automat.