Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum a ajuns modificarea legilor justiției marota PSD: Să ne temem sau nu de infringement?

Comisia specială pentru legile justiției prezidată de Florin Iordache continuă modificarea Codurilor penal și de procedură penală, în ciuda protestelor megistraților din mai multe orașe din țară, care reclamă faptul că modificările i-ar lăsa pe procurori și judecători fără instrumente vitale pentru actul investigării. De partea ei, alianța PSD-ALDE, susținută de UDMR, motivează urgența cu care tratează modificarea Codurilor penale prin necesitatea adoptării rapide în legislația națională a prevederilor unei directive europene din sectorul justiției. RFI a încercat să afle care este situația directivei la care se face referire, termenul limită al transpunerii ei în legislația națională, precum și ce riscă România în cazul eventual al declanșării procedurii de infringement.

Directiva europeană nr. 343/2016 la care fac trimitere reprezentanții Guvernului și ai majorității parlamentare deopotrivă se referă la respectarea prezumţiei de nevinovăţie a cetățenilor din statele membre ale UE.

Actul normativ, intrat în vigoare în martie 2016 trebuie transpus în legislația națională de către toate statele membre, așadar inclusiv de România, până la 1 aprilie 2018.

Ce spune concret directiva?

Actul normativ european cuprinde norme care ar trebui să garanteze prezumția de nevinovăție a persoanelor pe care autoritățile le acuză sau le suspectează de comiterea unei infracțiuni.

Spre exemplu, statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru ca autoritățile publice, atunci când comunică informații mass-mediei, să nu se refere la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate atâta timp cât nu s-a dovedit conform legii că sunt vinovate. De asemenea, autoritățile competente ar trebui să se abțină de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate, în instanță sau în public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, cum ar fi cătușele. Totodată, orice îndoială este în beneficiul persoanei suspectate sau acuzate. La fel de importante sunt dreptul la tăcere și dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, se afirmă în textul ordonanței.

Infringementul, deloc străin de statele UE, inclusiv de România

Aceste prevederi ale directivei europene 343/2016 trebuie incluse, așadar, în legislațiile naționale ale statelor membre UE până la 1 aprilie 2018, altfel Comisia Europeană poate declanșa produra de infringement. Acesta este de altfel argumentul invocat de majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Comisia Iordache atunci când i se reproșează urgența cu care tratează modificarea Codurilor penale. Se impune, în aceste condiții, și întrebarea: ce este concret procedura de infringement și ce consecințe are ea asupra unui stat din blocul comunitar?

Infringementul, în traducere liberă ”chemarea în fața instanței”, nu este nicidecum o procedură rară în UE, anual multe state europene fiind supuse acestei proceduri. Nici România nu este deloc străină acestui proces. Țara noastră a fost de-a lungul anilor în repetate rânduri supusă unei astfel de proceduri.

E drept că, în final, un stat poate fi tras la răspundere financiar în cadrul infringementului, dar acest lucru se întâmplă rar și numai după ce statului respectiv i se dă șansa pe o perioadă prelungită să își corecteze neajunsurile.

În acest caz particular al transpunerii directivei 343/2016, surse europene au declarat pentru RFI că, în conformitate cu regulile europene, România nu riscă practic nicio sanțiune cel puțin până în octombrie 2018.

În ceea ce privește procedurile de infringement la care a fost supusă România, ele sunt numeroase. Spre exemplu, Comisia Europeană a impus României să implementeze în legislație mai multe directive europene, iar termenul până când țara noastră putea face acest lucru a expirat pe 4 decembrie. Directivele europene sunt din domenii precum piața unică digitală, mediu, mobilitate și transporturi. Pe de altă parte, încă din octombrie România este în procedură de infringement pentru calitatea aerului din Iași și Brașov.

Totodată, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană a demarat proceduri de infringement împotriva a 14 state membre, printre care se numără și România, pentru nerespectarea obligațiilor privind raportarea implementării mai multor norme UE în domeniul deșeurilor.

Exemplele sunt, așadar, numeroase, procedura de infringement nefiind ceva nou nici pentru România, nici pentru alte state europene.

961