Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


2018, poate cel mai palpitant an politic din istoria recentă a Americii

capital-hill.jpg

America va merge, poticnit, către alegerile de la 6 noiembrie, decisive pentru viitorul țării. (În imagine: clădirea Congresului)
Image source: 
pixabay.com

Cu un președinte în umbra anchetelor și împovărat de acuzații de hărțuire sexuală, cu tăvălugul mișcării revendicative feminine #MeToo reconfigurând peisajul instituțional, și cu o reformă fiscală așternându-și efectele asupra realității economice și sociale, America va merge, poticnit, către alegerile de la 6 noiembrie, decisive pentru viitorul țării.

Doi nori investigativi mai mult sau mai puțin negri planează asupra șefului Executivului. Cel parlamentar, în Senat și Cameră, este mai degrabă cenușiu până la roz, din cauza tendinței din ce în ce mai vizibile a Republicanilor, majoritari, de a pune-n bețe-n roate procesului și de a închide, cât mai grabnic și exculpator, dosarele. Norul lucrării Procurorului Independent Robert Mueller este, pe de altă parte, extrem de amenințător, fapt remarcat de mașinăria politico-mediatică de partid, care s-a urnit pentru a submina credibilitatea și a pune în dubiu imparțialitatea demersului judiciar anti-trumpian.

“Parlamentul are obligația de a demasca această părtinire, această investigație în opinia mea coruptă. Le cer colegilor Republicani să sprijine cererea de concediere a lui Mueller. A venit momentul ca Mueller să apară cu ceva, sau să dispară”, intona una dintre vocile cele mai audibile ale corului detractorilor, deputatul de Florida Matt Gaetz.  Un corifeu al partidei pro-Trump,  amfitrionul televiziunii Fox Sean Hannity, a cerut în 79 de rânduri, pe tonalități din ce în ce mai urgente, înlăturarea Procurorului Independent, iar Pat Buchanan, acolit și apologet al lui Nixon în perioada întunecată a scandalului Watergate, se întreba retoric dacă nu cumva ancheta Mueller este "fructul putred al unui copac otrăvit".

“E o instigare la mușamalizare, pentru că actuali și foști subordonați ai lui Trump încearcă să ascundă adevărul. Ce au de ascuns nu știm exact, după cum nu știm dacă mușamalizarea în curs e obstrucție sau conspirație criminală. Cei în cauză nu caută să afle adevărul, faptele, contextul, și par surzi la minciunile în serie ale președintelui, membrilor familiei sale, subordonaților, angajaților firmelor sale. Fără îndoială, se instigă la mușamalizare”, nota celebrul jurnalist de investigație Carl Bernstein.

S-a aflat, la sfârșitul anului trecut că Robert Mueller, om cu o reputație impecabilă, va continua, probabil pe tot parcursul acestui an, să scotocească prin toate ungherele intervenției rusești în alegerea ocupantului Casei Albe, ignorând somațiile detractorilor săi.

“E un caz credibil din ce știm public, încă mai credibil din ce știu, cu un număr crescând de probe, doar Procurorul Independent și echipa sa. Dosarul se îngroașă piesă cu piesă,  metodic, zugrăvind o imagine din ce în ce mai persuasivă. Retorica, în orice caz în rândul susținătorilor și a țintelor precum Trump însuși, se intensifică în pas cu anchetă, fără nici o dovadă, o bază.  Devine imperativ deci să protejăm această anchetă. Speranța mea este că senatori Republicani se vor ridica și vor lua atitudine. Este nevoie, acum, de curaj în interesul public”, opina senatorul Democrat Richard Blumenthal.

Nu există, până acum, nici un semn de speranță în acest sens, și ancheta va fi probabil, acest an,  la cheremul țintei, subiectului său principal.

Subiect care e pândit și de un alt pericol, poate mai insidios: valul revendicativ feminin #MeToo, care de la începutul lunii octombrie anul trecut - când au devenit publice acuzațiile de hărțuire și violență sexuală la adresa mogulului hollywoodian Harvey Weinstein - a dus la concedierea, demisia sau suspendarea a zeci de personalități masculine din varii domenii, inclusiv politica înaltă. Reacția instituțională rapidă și fără echivoc moral într-o sumedenie de cazuri îl izolează și mai mult pe președintele în exercițiu, al cărui misoginism și comportament grobian în relația cu sexul frumos nu mai sunt un secret pentru nimeni. Recent (detalii aici), trei dintre cele 16 femei care l-au acuzat pe Trump de indecență și hărțuire sexuală au cerut o anchetă parlamentară în legătură cu fapte care s-au petrecut în ultimii 30 de ani, și pe care președintele, în stilu-i caracteristic, le neagă în bloc.

Există și o altă desfășurare, într-un cu totul alt plan, care va putea influența, într-un sens sau altul, destinul politic al președintelui: efectele reformei fiscale (detalii aici). Ambalată în clasica retorică Republicană de ajutorare a clasei mijlocii și de stimulare a economiei și pieței muncii prin înlesniri preponderent diriguite către universul corporatist și vârful piramidei veniturilor individuale, această realiniere fiscală este abil eșalonată politic pe opt ani, cu beneficii imediate pentru partea de jos a scării sociale, unde se afla o substanțială parte a bazei trumpiene, și cu veștile proaste - pierderi de beneficii și măriri de impozite - programate pentru 2026-2027, când Trump va fi, conform celor mai optimiste scenarii, istorie. Democrații favorizează un scenariu diferit, care implică însă un apel la patriotism, principii de echitate și disciplină fiscală cu impact greu de anticipat sau cuantificat într-un electorat ancorat în imediat și avantaje palpabile.

“Baza e plină de energie, independenți optează pentru oferta Democrată, mulți Republicani trec în tabăra adversă.  Cadoul fiscal făcut marilor corporații pe spinarea a milioane de contribuabili din clasa mijlocie îi va mobiliza și mai mult pe Republicanii moderați, care se vor alătura cauzei Democrate”, prognoza optimist unul dintre liderii minorității Democrate din Senat, Chris van Hollen.

Aritmetica alegerilor de la 6 noiembrie, decisive pentru destinul politic al lui Trump și al Americii, este însă dificilă pentru Democrați, care, pentru a reveni în majoritate, au nevoie de 3 fotolii în plus în Senatul federal, 24 în Cameră, în condițiile în care scrutinul pune în joc 34 de locuri în Senat, (26 dintre ele ocupate actualmente de către Democrați) și toate cele 435 din Cameră.  Alegerile de "mijloc de mandat prezidențial" au fost,  din 1945 încoace, cu două excepții,  defavorabile partidului aflat la cârma Executivului, care a pierdut, în medie, 25 de posturi de deputat. Ultimele trei scrutinuri, 2006, 2010 și 2014 au consfințit pierderi substanțiale pentru Republicanii lui Bush Jr. și Democrații lui Barack Obama.  Aceștia din urmă pierdeau, în 2010,  63 de mandate, în condițiile în care popularitatea liderului lor era la cota de 45%.  Actualul titular este, cu 38-40%, sub media de popularitate a predecesorilor săi care au pierdut peste 40 de fotolii.

Totul este deci posibil în 2018, care se anunță unul dintre cei mai palpitanți, poate cel mai palpitant an politic din istoria recentă a Americii. O victorie electorală Republicană la 6 noiembrie garantează practic - dat fiind ritmul de melc al anchetei Mueller și evidenta lipsă de entuziasm investigativ al majorității Republicane - că Trump își va încheia primul mandat. Dacă se produce alternanța însă, putem anticipa o trezire a acelor forțe social-politice și morale care se opun lui Trump  și trumpianismului. 

Ascultă AICI corespondența din SUA
297