Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Declarația Wilson” la 100 de ani. Se îndepărtează Europa Centrală de acele principii?

big_four.jpg

Reprezentanții celor patru puteri învingătoare în primul război mondial (de la stânga la dreapta): David Lloyd George, premierul britanic, Vittorio Emanuele Orlando, regele Italiei, Georges Clemenceau, premierul francez și Woodrow Wilson, președintele Statelor Unite, la negocierile de pace de la Paris, 27 mai 1919
Image source: 
Wikipedia / public domain

S-au împlinit ieri 100 de ani de când preşedintele american Woodrow Wilson a prezentat în faţa Congresului  „ Declarația în 14 Puncte“, care conținea poziţia Statelor Unite la negocierile de pace de la sfârşitul Primului Război Mondial precum și viziunea asupra destinului popoarelor din cadrul Imperiului Austro-Ungar.

Poziția Statelor Unite a ajutat națiunile central-europene, printre care și pe români, să joace un rol important în negocierile de la Paris - negocieri care aveau să consfințească, în cele din urmă, recunoașterea Marii Uniri de la 1918.

Declarația lui Wilson a pus bazele unei Europe în care marile decizii au încetat să se mai ia între diplomații și oligarhii, prin acorduri secrete, departe de ochii popoarelor, spune la RFI istoricul Bogdan Murgescu. El s-a aflat astăzi printre organizatorii unui seminar pe tema Declarației Wilson, în cadrul Universității din București și în parteneriat cu Ambasada SUA. 

Din păcate, spune Bogdan Murgescu, în Europa Centrală, moștenirea lui Wilson este tot mai mult pusă în pericol:

Europa de azi se desparte în multe privințe de Wilson, chiar dacă nu a fost o creație în întregime o creație wilsoniană. A fost o combinație a ideilor lansate atunci și a unor aspirații naționale, pe fondul unui joc geopolitic mai complex. Ceea ce se vede astăzi este faptul că unele țări din regiune se despart de unele noțiuni de progres, pe care acum 100 de ani le aducea declarația lui Wilson. Din păcate, merg spre viziuni tot mai iliberale, mai oligarhice și, într-un fel, mai paseiste. Riscurile sunt în primul rând pentru cetățenii acestor țări, de a se vedea confruntați cu guvernări tot mai opresive. Până la urmă, a fi confruntat cu arbitrajul celor puternici și influenți este ceva la fel de rău ca și opresiunea internă. Apoi, există riscul subninării unor valori ale comunității euroatlantice, clădite după cel de-al doilea război mondial și la care statele din regiune au devenit parte, gradual, după căderea regimurilor comuniste”, a spus Bogdan Murgescu

Ascultați aici interviul integral cu istoricul Bogdan Murgescu
2900