Acord vag privind repatrierea refugiaților Rohingya

Anunţul a fost făcut de oficiali ai Bangladesh, care au precizat că scopul este ca în termen de doi ani să repatrieze toţi membrii grupului Rohingya în Myanmar.

Un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi a declarat că Myanmar trebuie să se ocupe de cauzele acestei crize şi că refugiaţii ar trebui să se întoarcă în ţară abia atunci când se vor simţi în siguranţă.

Potrivit Reuters, acordul între cele două ţări nu specifică data la care va începe procesul de repatriere, dar Myanmar le va oferi adăposturi temporare celor care se întorc şi, ulterior, le va construi locuinţe.

Cele două părţi au stabilit un acord cu privire la repatriere în luna noiembrie, iar detaliile au fost stabilite în cadrul unei întâlniri recente care a avut loc în capitala Myanmarului.

Potrivit unui secretar pentru afaceri externe al Bangladesh, guvernul a dorit ca Myanmar să accepte 15.000 de membri Rohingya pe săptămână, dar intr-un final s-a ajuns la 1.500 săptămânal. Cele două ţări vor revizui acordul în trei luni.

Prin aceasta intelegere, aproximativ 156.000 de membri ai grupului Rohingya vor fi repatriaţi în termen de doi ani – un număr mult mai mic decât cel al persoanelor care s-au refugiat regent în Bangladesh – 650.000.

Potrivit unui corespondent al BBC, ambele ţări au stabilit că repatrierea va fi voluntară, iar cei mai mulţi refugiaţi spun că se vor întoarce în Myanmar doar dacă le va fi asigurată siguranţa, dacă le vor fi reconstruite locuinţele şi dacă nu vor mai fi supuşi discriminării.

Myanmar a început lucrările de reconstruire, dar acestea sunt dedicate în mare parte locuitorilor din afara comunităţii musulmane. Această ţară pregăteşte două tabere pentru tranziţie, prima dintre acestea cu capacitatea de a găzdui 30.000 de persoane.

Peste 350 de sate, aproape toate locuite de Rohingya, au fost incendiate. Aceasta a respins acuzaţiile, a refuzat accesul anchetatorilor independenţi şi limitează strict accesul agenţiilor care oferă ajutoare.

Criza a fost numită „epurare etnică” de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi Statele Unite ale Americii. În ciuda numeroaselor acuzaţii de încălcare a drepturilor omului, Myanmar respinge învinuirea că persecută minoritatea Rohingya.