
Politică
Ziua Unirii Principatelor Române, marcată și în R.Moldova
poza_unirea_principatelor.jpg

Totodată, Institutul Cultural Român desfășoară mai multe acțiuni dedicate Unirii Principatelor Române la Chișinău și în comuna Gura Galbenei din raionul Cimişlia.
Manifestările au debutat în piața din centrul comunei Gura Galbenei, cu depuneri de flori la bustul domnitorului Al. I. Cuza și inaugurarea expoziţiei „România şi românii în Primul Război Mondial”. Potrivit organizatorilor expoziția propune publicului o serie de fotografii, documente de arhivă, ilustrații, hărți ”menite să reconstituie evenimentele din perioada de neutralitate a Regatului României (1914-1916); documente, mărturii, fotografii, extrase din presa vremii privind luptele de front după intrarea României în război alături de Antanta, precum și o serie de materiale legate de sfârșitul războiului, sfârșit care a constituit pentru țara noastră preambulul realizării unui vechi deziderat istoric: Marea Unire din 1918”.
Suita de manifestări continuă la Liceul Teoretic „Hyperion” cu vernisajul expoziţiei „Unirea Principatelor şi reformele lui Alexadru Ioan Cuza”. Programul zilei va culmina cu prelegerea publică "Semnificaţia Unirii Principatelor Române" susţinută de academicianul Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău.
Cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, la Academia de Științe a avut loc masa rotundă cu genericul ”Centenarul Unirii. Basarabia pe calea afirmării identității naționale (24 ianuarie 1859 - 24 ianuarie 1918)”. La eveniment au participat istorici, juriști, politologi și filosofi, care au abordat subiecte privind Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859 şi declararea independenței Republicii Democratice Moldovenești la 24 ianuarie 1918, consecințele istorice, juridice și politice ale Unirii Principatelor (24 ianuarie 1859) și ale Declarației de Independență a Republicii Democratice Moldovenești (24 ianuarie 1918). De asemenea, au fost discutate subiecte consacrate Unirii Basarabiei cu România și Centenarului Marii Uniri.
Mai mulți membri ai Asociației Unirea-ODIP de la Chișinău au plecat în dimineața zilei de miercuri la Iași pentru a participa la evenimentele prilejuite de aniversarea celor 159 de ani de la Unirea Principatelor Române. ”Basarabia, după aproape 200 de ani de persecuţie şi de încercări de deznaționalizare, se poate alătura ţării mamă. Moldova de la est de Prut acum este în derivă. Să transmitem fraţilor de peste Prut, autorităţilor române că cetăţenii României vor Basarabia acasă, cer Unirea. Unirea face puterea, iar glasul nostru comun poate răsuna cerând unirea pe 24 ianuarie în Piața Unirii”, susțin reprezentanții Asociației ”Unirea- ODIP”.
La evenimentele de la Iași din Piața Unirii participă și o delegație de aproape 300 de persoane - deputați, aleși locali, membri ai Partidului Liberal.
În ajunul Zilei Unirii Principatelor Române, PL a anunțat că va cere magistraților să declare neconstituționale unele prevederi din 5 legi care stabilesc statutul de ”limbă de comunicare” pentru limba rusă.
Președintele PL, Mihai Ghimpu a anunțat că formațiunea pe care o conduce va depune o solicitare la Curtea Constituțională, motivând că art. 13 din Constituția R.Moldova stabilește clar statutul limbii ruse - cel de limbă a unei minorități din R. Moldova.
”Totuși, noi cheltuim milioane de lei pentru traducerea actelor în limba rusă, datorită faptului că mai multe legi în vigoare ridică limba rusă la rang de „limbă de comunicare” în R. Moldova. Acest statut al limbii ruse a fost indicat prima dată în Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti, adoptată pe 1 septembrie 1989, care stabilește că „limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, se foloseşte pe teritoriul republicii alături de limba română în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce asigură un bilingvism naţional-rus şi rus-naţional real”, a spus Mihai Ghimpu.
Vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu, a adăugat că această solicitare vine după ce Curtea Constituțională a trimis o adresă Parlamentului de a aduce legislația națională în conformitate cu decizia Înaltei Curți din 5 decembrie 2013, care stabilea că limba oficială în R. Moldova este cea română, întrucât Declarația de Independență a R. Moldova care arăta acest lucru prevalează Constituției, document aprobat peste câțiva ani. Proiectul de modificare a denumirii limbii din Constituției din moldovenească în română se află acum în discuții la Parlament.