Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Centrele urbane, spații ale toleranței, amenințate de politicile intolerante ale Administrației Trump

steve.jpg

Steven Conn
Image source: 
yotube.com

Steven Conn este profesor de istorie americană la Universitatea Miami din statul Ohio. Expert,  printre altele, în istoria urbanisticii secolelor XIX și XX el este autorul a cinci cărți de specialitate, printre care, în 2014,  AMERICANI ÎMPOTRIVA ORAȘULUI, care poartă subtitlul "Anti-Urbanism în Secolul XX" și a fost publicată la editura universității Oxford.

Steven Conn vorbește despre un "impuls anti-urban" în America, despre o ambivalență  în ce privește spațiile urbane. De ce este important acum acest aspect cultural american, de ce este oportună abordarea acestui subiect? Se poate spune că o parte a Americii  a fost, și este încă, în război cu orașul.  Explicațiile sunt de natură istorică, dar și politică.

Volumul profesorului Conn descrie pe larg mișcările anti-urbane - dar și de reînnoire, inovație - ce ritmează spațiul intelectual al ultimelor două secole, și care au la bază un paseism conservator, de sorginte romantică, dar și o reacție la realitățile industrializării, pauperizării, multi-culturalizării și etnicizării centrelor urbane, tendințe care s-au accentuat dramatic pe parcursul secolului trecut. Cu venirea la putere a lui Donald Trump, care a fost purtat la victorie de elementul ex-urban al electoratului, spațiul citadin, cu toata problematica sa, este iarăși în cătarea elementelor politice de dreapta care dau tonul la Washington, și care favorizează politici care nu corespund realităților, sau sunt antitetice valorilor urbane.

Steven Conn: Puține orașe americane au fost gândite pe model european. Două exemple ar fi New York-ul  timpuriu, și Boston-ul. De la bun început, și în special în secolul al XIX-lea, orașele americane s-au dezvoltat precumpănitor pe axe rutiere și rețele de transporturi, devenind astfel mai răsfirate, mai întinse decât multe urbe europene. În plus, fiind mult mai recente și ocupând suprafețe mai mari, nu au aceeași distribuție a densității.

Reporter: Cum s-a ajuns la această structură urbană, și cum a evoluat ea?

Steven Conn: Primele orașe americane priveau spre Europa: Philadelphia, New York, Baltimore, Boston, sunt toate orașe portuare. La începutul secolului al XIX-lea, o nouă generație de metropole americane începe să se dezvolte în apropierea sau de-a lungul cursurilor de apă: St. Louis, Cincinnati, sau Minneapolis sunt trei exemple. Următoarea serie de orașe o putem descrie ca feroviară: Dallas, Houston, Denver, Chicago chiar. Generația cea mai recentă, datând de la sfârșitul celui de-al II-lea Război Mondial, cuprinde orașe precum Los Angeles, Phoenix sau Atlanta, în care creșterea este legată de automobil.

Reporter: Și toate aceste tipuri și generații de orașe au fost înconjurate, ca să zic așa, de conflicte ideologice, dezbateri privind concepția edilitară, planul urbanistic, și așa mai departe. Care a fost, în linii generale, substanța acestor dezbateri, despre care scrieți detaliat în cartea publicată în 2014?

Steven Conn: Orașul a fost văzut, dintotdeauna,  ca o sursă de probleme. În Europa însă, spațiul citadin este acceptat ca un rău necesar, o realitate esențială. În America, pe de altă parte, mulți au crezut că ne putem lipsi cu totul de orașe. O rădăcină a acestui curent de gândire este ideea că belșugul, dar și virtutea, sunt de găsit la țară, în natură. Conform aceleiași logici, orașele sunt o amenințare. Din două motive. Primul este că urbanul este locul în care se adună oameni feluriți. Asta era mai adevărat  în America, la începutul secolului trecut, decât în aproape tot restul lumii. Această diversitate este percepută de mulți americani ca un pericol de care vor să scape abandonând orașele. Al doilea motiv ar fi  că orașul reprezintă  locul în care statul trebuie să intervină pentru a face viața tolerabilă. Asta-i irită pe mulți americani, aceia care continuă să creadă în ceea ce aș numi mitul individualismului și care au rămas cu caricatură a mentalității de cow-boy.  Le stârnește suspiciuni că ai nevoie de stat pentru a pava străzile sau repara canalizarea.

Reporter: Urbanul se definește bineînțeles prin raportare la rural, dar și la entitatea atât de americană care este suburbia.

Steven Conn: În perioada interbelică în special, grație extraordinarei prosperități economice de  atunci, a devenit imaginabilă părăsirea orașului. Nu prea departe,  încât să-ți câștigi existența în oraș, dar să poți trăi în casa proprie, pe un petec de pământ și să faci naveta, cu mașina personală, între slujba și locuința suburbană.  Fără îndoială că în acele decenii, 1950-60, era o situație foarte diferită de cea din Europa.

Reporter: Acest triunghi tensionat, rural – suburban - urban- acesta din urmă cu problematica specifică a centrului - a căpătat de-a lungul timpului conotații politice și rasiale.

Steven Conn: E adevărat că un factor determinant al suburbanizării a fost, după al II-lea Război Mondial,  dinamica, tensiunea rasială. În anii 1950-60, chiar '70, asta a generat și o dinamică politică,  în care orașele optau covârșitor pentru Democrați, în vreme ce suburbiile, parțial în replică, votau cu Republicanii. Începând însă din anii 1980, și încă mai accentuat în deceniul următor, această dinamică a suferit, cred, o transformare. Contrastul politic net dintre urbe și suburbie s-a estompat într-o anumită măsură.  A rămas la fel de adâncă  falia politică dintre zonele metropolitane și cele rurale.

Reporter: Orașele se definesc, din ce în ce mai frecvent și apăsat, în materie de imigrație, politici sociale și abordări ambientale-climatice, în contrast cu Executivul de la Washington. Ce s-a întâmplat? Ce, în esența orașului, a condus la această situație?

Steven Conn: Ce s-a întâmplat în ultimul aproximativ un sfert de secol este un soi de renaștere urbană, facilitată, în parte, de adoptarea unei politici de toleranță  socială, pe care orașele știu că trebuie s-o mențină. Confruntate cu o Administrație federală care a fost aleasă pe o promisiuniune de intoleranță, orasele se văd, pe bună dreptate, amenințate direct în propriul interes.  În ce privește mediul: exista altădată opinia că  problemele ambientale se datorează industrializării din spațiul urban. Aceste probleme au fost în bună măsură rezolvate. Problema actuală este carbonul, și mulți dintre cei preocupați de această chestiune își dau seama că viața urbană e în linii mari mai eficientă în ce privește emisiile carbonice și de gaze cu efect de seră, universul citadin căpătând astfel o nouă aură de responsabilitate ecologică.

 

CONTEXT:

Se desfășoară în aceste zile la Washington sesiunea de iarnă a Conferinței Naționale a Primarilor. Contextul este agitat: într-o serie întreagă de domenii, interesele și nevoile practice ale municipalităților (în care trăiesc peste 80% dintre americani) se lovesc de nehotărârea, sau de politicile promovate de actuala Administrație, care miercuri, ziua în care primarii începeau discuțiile, a amenințat cu acțiune în instanță 23 de entități teritoriale, printre care New York, Chicago și Los Angeles, care nu colaborează deplin cu autoritățile federale de imigrație.

“Nu putem aștepta pasiv ca Washington-ul să hotărască ce vrea. Când e vorba de cei aproape 800.000 de minori aduși ilegal în America de părinții lor, sau de nevoile infrastructurale masive ale municipalităților, cifrate la peste 5 mii de miliarde de dolari, de regimul armelor de foc sau de schimbarea climatică, primarii sunt cei care, în fiecare zi, lucrează la rezolvarea problemelor. Cu toții avem de suferit când partizanatul și retorica dezbinatoare sunt omniprezente”, spunea unul dintre vice-președinții Conferinței, primarul de Columbia, statul Carolina de Sud, Stephen Benjamin.

 

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor: http://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

Ascultă AICI interviul cu Steven Conn