Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Corina Crețu la RFI: ”Dorim creșterea contribuțiilor statelor membre la buget, resping legătura cu statul de drept”

corina-cretu.jpg

Comisarul european Corina Creţu
Comisarul european Corina Creţu

Comisia Europeană solicită statelor membre o creștere a contribuțiilor la Bugetul comunitar, pentru a putea compensa fondurile pierdute în urma Brexitului și a menține alocațiile din cadrul Politicii de Coeziune. O spune la RFI comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu. în contextul în care la Bruxelles au început discuțiile preliminare privind bugetul multianual 2021-2027.

Conform unor date publicate în presa internațională, plecarea Marii Britanii, un contributor net la Bugetul Uniunii Europene, ar putea genera pierderi bugetare de circa 8% în fiecare an, comparativ cu actualul cadru financiar multianual. Aceasta ar putea genera o reducere a alocațiilor pentru statele mai puțin dezvoltate ale Uniunii.

O decizie în privința unei eventuale creșteri a contribuțiilor ar putea fi luată de șefii de state și de guverne, în cadrul Consiliului European din 23 februarie.
Anul 2018 este crucial în ce privește definirea noului buget 2020-2027. Nu pot să nu observ, atât în calitate de comisar dar și de cetățean cunoscător al tratatelor că există discrepanţe mari între țări cât și între regiunile din aceeași țară. De aceea cred că este nevoie de mai multă coeziune, nu de mai puțină. Dar nu este un secret că politica de coeziune și politica agricolă comună sunt sub atac. În primul rând, din cauza plecării Marii Britanii, care era un contributor net, apoi din cauză că Uniunea Europeană este chemată să intervină acolo unde nu avea atribuții până acum, de exemplu în domenii precum apărarea, controlul frontierelor, migrația. Bugetul UE reprezintă 1% din PIB-ul celor 28 de state membre și noi propunem ca o parte din această creștere să provină din creșterea contribuțiilor statelor membre dar și din creșterea veniturilor proprii. Știți că există așa-numitul Raport Monti, care propune creșterea unor taxe pe care Uniunea Europeană le percepe, dar nu știm în ce măsură statele membre vor accepta o creștere a contribuțiilor. Uniunea Europeană este chemată să construiască autostrăzi, spitale, infrastructură și de aceea este nevoie de și mai multă solidaritate din partea statelor membre. Nu putem vorbi la ora actuală despre cifre, și nu cred că vom putea vorbi despre așa ceva până după Consiliul European”, a spus Corina Crețu.

În interviul acordat RFI, comisarul european a admis că există discuții privind o posibilă condiționare alocării fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept, precizând că se opune acestui principiu.

Există o dezbatere și există două curente de opinie. Toată lumea este de acord că statul de drept este o valoare fundamentală europeană. Eu consider că fondurile europene nu trebuie transformate în instrument de pedepsire a locuitorilor unor țări. Nu poți priva populația de construirea de spitale sau școli din cauza greșelilor unor guverne. Vreau să precizez că această posibilitate oricum nu se referă la actuala perioadă de programare.  Deci până în 2023, fondurile europene sunt absorbite doar în funcție de performanța economică și de calitatea proiectelor. De exemplu, am fost criticată recent într-un ziar pentru că am aprobat extinderea unei stații de metrou din Varșovia. Nu am nicio posibilitate. Dacă nu aș fi aprobat și Polonia ar fi mers la Curtea Europeană de Justiție ar fi câștigat”, a spus Corina Crețu.

Ea a mai precizat că o altă provocare a bugetului viitor ar putea fi legarea alocațiilor de performanţele privind absorbtia din perioada de finanțare precedentă. Corina Crețu a afirmat că lucrează îndeaproape cu guvernul român pentru asigurarea unui grad ridicat de absorbție în actuala perioadă și s-a declarat încrezătoare în capacitatea noului guvern de a reuși un grad de absorbție de 100% până în 2023.

Corina Crețu în dialog cu Ovidiu Nahoi
921