Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Republica de la Ploiești, care a inspirat piesa ”Conu Leonida față cu reacțiunea”

ghimpele.png

Caricatură antidinastică publicată în „Ghimpele”, în 1872. În stânga: Al. I Cuza trădat de Ion Brătianu. În dreapta: Carol I sprijinit de Bismark și Brătianu, având la bază influența germană și având împotrivă „vocea țării”
Image source: 
Wikipedia / public domain

Istoria republicanismului românesc nu a început o dată cu comunismul, ci în 1870, la Ploiești. Comicul republicii românești a inspirat piesa de teatru ”Conu Leonida față cu reacțiunea”, de Ion Luca Caragiale, care era ploieștean, la rândul său, și care s-a amuzat de tentativa concitadinilor săi de a instaura republica.

Republica de la Ploiești s-a născut din întâlnirea a două grupări de conspiratori. Acestea erau formate mai ales din liberali radicali, care contribuiseră și la înlăturarea de pe tron a lui Alexandru Ioan I Cuza. Acum, conspiratorii erau nemulțumiți de domnitorul Carol I.

Republicanii de la Ploiești erau nemulțumiți de instabilitatea politică. În primii ani de domnie ai lui Carol I, instabilitatea politică era atât de mare, încât durata medie a unui guvern era, la fel ca și acum, mai mică de 7 luni. Conspiratorii erau convinși că vor reuși să îl detroneze pe Carol I, să ocupe telegraful, să preia comanda armatei și să schimbe regimul politic în România.

Principalul personaj al revoltei era un fost ofițer, Alexandru Candiano-Popescu. Conspiratorii erau filofrancezi și erau convinși că războiul din 1870 dintre Franța și Prusia avea să se încheie cu victoria Franței. Ei socoteau că ar fi fost rău ca încheierea păcii să găsească un Hohenzollern pe tronul României, deși Carol I era nepotul împăratului francez Napoleon al III-lea.

Drept urmare, conspiratorii conduși de Alexandru Candiano-Popescu au ocupat în Ploiești prefectura și telegraful, iar clopotele bisericilor au început să bată. În centrul Ploieștiului s-au strâns 3.000 de oameni. Alexandru Candiano-Popescu le-a oferit oamenilor un fake news avant la lettre: el a citit o presupusă telegramă care anunța că domnitorul Carol I ar fi abdicat, că țara ar fi condusă de o regență condusă de Nicolae Golescu, iar Ion C. Brătianu ar fi devenit ministru de Război și că el însuși ar fi fost numit prefect de Prahova.

Conspiratorii au eliberat o serie de deținuți și au încercat să preia comanda cazărmii și să împartă arme oamenilor de pe stradă, însă comandantul garnizoanei, maiorul Polizu, s-a opus. Alexandru Candiano-Popescu a telegrafiat grănicerilor din Predeal cărora le-a cerut să meargă în Ploiești. Șeful stației de telegraf a oprit telegrama și a anunțat autoritățile din București.

Republica de la Ploiești a supraviețuit atâta timp cât le-a luat trupelor să ajungă din București. Conspiratorii au fost arestați. Alexandru Candiano-Popescu a încercat să fugă, dar a fost prins la Buzău. Conspiratorii au fost trimiși în judecată, dar au fost achitați.

Alexandru Candiano-Popescu a avut un destin interesant. În 1875, s-a numărat printre fondatorii Partidului Național Liberal, iar în 1877 a revenit în armată și a dat dovadă de eroism în timpul Războiului de Independență, în special în luptele de la Grivița. Carol I l-a avansat la gradul de locotenent-colonel și l-a iertat pentru conspirația de la Ploiești.

Printr-o ironie a sorții, Alexandru Candiano-Popescu a devenit ulterior chiar prefect al Bucureștiului, apoi adjutantul Regelui Carol I. A fost pensionat cu gradul de general.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 9 februarie 2018
480