Pagina de istorie: Diversiunea comunistă de la Atelierele CFR Grivița

În perioada interbelică, Partidul Comunist a fost o formațiune politică marginală, fără prea mulți aderenți. Declanșarea marii crize economice din 1929 a provocat mari probleme sociale, iar comuniștii au vrut să câștige capital politic din aceste nemulțumiri. În anul 1933, erau deja în vigoare o serie de măsuri dure luate de Guvern, printre care cea mai contestată era aplicarea așa-numitelor curbe de sacrificiu, adică reducerea salariilor cu 25 la sută.

Pentru angajații Atelierelor CFR Grivița existau motive suplimentare de nemulțumire, pentru că reprezentanții conducerii i-au înștiințat pe muncitori că își vor primi lefurile doar dacă vor dovedi că și-au achitat impozitele în ultimii trei ani. Atmosfera era înrăutățită de agitațiile comuniștilor care încercau să formeze sindicate paralele celor controlate de social-democrați.

În luna februarie, muncitorii au intrat în grevă. Administrația Atelierelor CFR Grivița i-a invitat la negocieri. Cele mai multe dintre revendicările muncitorilor au fost acceptate, iar liderii sindicatelor social-democrate au anunțat încheierea grevei. Însă liderii comuniști doreau sânge. Ei au format un comitet de fabrică, asemănător sovietelor din Rusia anului 1917. Comuniștii au făcut presiuni și i-au intimidat pe muncitorii care și-au reluat lucru, iar în cele din urmă i-au forțat să reintre în grevă, în 15 februarie. Printre liderii comuniști implicați se numărau Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Ilie Pintilie.

În data de 16 februarie, subsecretarul de stat de la Ministerul de Interne, Armand Călinescu, a ordonat Jandarmeriei să intervină în forță pentru a pune capăt grevei. Atunci când jandarmii au apărut la porți, comuniștii au început să tragă spre ei focuri de revolver. Gardianul public Ion Chiriță a fost împușcat în cap. Jandarmii au dat un termen de cinci minute muncitorilor să se disperseze. Mulți au refuzat. Jandarmii au tras un foc de avertisment în aer, apoi două salve. Au fost ucise șapte persoane, iar 30 au fost rănite. Un tânăr, Vasile Roaită, care fusese ucis de un glonț ricoșat, a fost transformat ulterior de propaganda comunistă în erou al clasei muncitoare. Sute de muncitori au fost arestați. Liderii comuniști au fost arestați, judecați și condamnați la ani grei de închisoare.

Sentința i-a conferit lui Gheorghe Gheorghiu-Dej aura unui erou comunist. Într-o scrisoare din 21 august 1934, el afirma: ”Ziare, broşuri, fotografii şi apeluri către muncitori arată ce am făcut noi pentru muncitorime, cum ne-am sacrificat libertatea, tinereţea şi viaţa pe care am închinat-o întreagă clasei muncitoare. Sunt mândru că am luptat pentru o operă mare, operă pentru eliberarea clasei muncitoare, pentru binele şi interesele oamenilor săraci, nu pentru mine. Gândul meu va fi veşnic la clasa muncitoare”, spunea Gheorghe Gheorgiu Dej.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie