Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Kelemen Hunor: Decizia CCR, absolut rușinoasă

Legea pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic încalcă legea fundamentală, a decis luni Curtea Constituțională. Mai exact, actul normativ încalcă separația puterilor în stat, au stabilit judecătorii Curții. E o decizie rușinoasă, spune la RFI România liderul UDMR, Kelemen Hunor.

„Parlamentul nu poate să dea legi cu caracter individual care să producă efecte pentru o singură persoană juridică, că aici e vorba de o persoană juridică. Nu s-au reglementat raporturile dintre părinţi, elevi, studenţi, acolo s-a înfiinţat o şcoală”, a explicat preşedintele Curții, Valer Dorneanu, după şedinţă.Valer Dorneanu se înșeală, iar decizia Curții este rușinoasă, spune la RFI liderul UMDR, Kelemen Hunor:

 

Kelemen Hunor: Este o decizie pe care este greu să o înțelegem. Este greu să explicăm de ce au ajuns ala această soluție judecătorii Curții Constituționale. Aș adăuga că este și o decizie de-a dreptul rușinoasă în anul 2018. Am încercat, prima dată, să înființăm acest liceu prin autoritatea locală, dar prin diferite texte și modalități, autoritățile au deființat școala. Acum, am încercat prin lege. Am amendat legea educației.

Președintele Iohannis a trimis-o înapoi la Parlament. Apoi am venit cu o lege privind înființarea liceului și am ajuns în această situație. Curtea Constituțională, instituția fundamentală a unui stat de drept, transmite că degeaba avem drepturi trecute pe hârtie, în Constituție, niciodată nu le vom putea pune în practică dacă statul român, prin  diferite instituții, ia decizia că nu, că se pot împiedica și aceste drepturi rămân doar pe hârtie. Acesta este mesajul, în acest moment, către comunitatea locală, comunitatea maghiară, către Biserica Catolică, pentru că nu este școala UDMR-ului.

Așa trebuie să înțelegem acest mesaj. Altfel nu se poate înțelege. Comunitatea, dacă are drepturile consacrate în Constituție și nu reușete să le pună în aplicare, să trăiască cu aceste drepturi prin autoritatea locală, trebuie să aibă o altă instituție în această țară la care să poată apela, Guvernul sau Parlamentul. Unde să meargă mai departe? Unde să meargă pentru a pune în practică aceste drepturi consacrate în Constituția României?

Nu știu care ar fi următoarea soluție. De aceea sunt și revoltat. Sigur că vom respecta decizia Curții Constituționale pentru că suntem oameni democrați și o formațiune democrată. Respectăm deciziile Curții Constituționale, dar considerăm că este o decizie absolut rușinoasă. Românii a trebuie să spună în acest moment că am mințit și dimineață și la prânz și seara și toată noaptea atunci când am declarat că România este un model în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților etnice. Nu este un model. Este un contra model. Cei care fac astfel de afirmații mint în continuare.

Ne vom întâlni cu reprezentanții Bisericii Catolice și cu reprezentanții părinților și vom lua o decizie după ce vom cunoaște și motivarea Curții Constituționale. Dar nu pot să nu aduc în vorbă și rolul Partidului Național Liberal și al Partidului Mișcărea Populară, cei care au atacat de la bun început această școală, au atacat dreptul copiilor de a învăța în limba maternă și dreptul de a avea o școală așa cum doresc părinții. Până la urmă, de ce vrem să avem o școală?

Pentru că vrem să păstrăm identitatea culturală și vrem să formăm elite. Fără școli nu poți să formezi elite. De fapt, prin această decizie și Curtea Constituțională, după alte instituții, împiedică înființarea unei școli și punerea în practică a unor drepturi. Ce spune Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, este o chestie foarte trasă de păr.

El vorbește despre o lege individuală pentru o instituție cu personalitate juridică. Ceea ce spune el este că nu se poate. Dar, toate universitățile sunt înființate prin lege. Acele legi, tot cu caracter individual sunt pentru instituții cu personalitate juridică. Din acest punct de vedere, nu stă în picioare argumentul lui Dorneanu. Pot să dau multe alte exemple cu instituții înființate sau desființate prin legi individuale, dar este o altă poveste. Aici se vede că cineva nu dorește să fie practitate drepturile scrise în Constituție.

 

Reporter: Pe de altă parte, reprezentanții celor care au sesizat Curtea Constituțională, PNL și PMP, susțineau că o instituție nu poate fi înființată ocolind legea educației naționale. Dumneavoastră spuneați că inițial s-a încercat rezolvarea pe plan local. Cei care sesizează acum Curtea Constituțională spun că  acolo trebuie rezolvată problema. Cum mai poate fi rezolvată problema pe plan local?

 

K.H: În niciun fel în acest context. Noi, anul trecut, în 2017, am încercat o dată să corectăm vechea hotărâre a Consiliului Local. Am avut majoritate, dar cei din PNL sau PMP au atacat permanent ori la Curtea de Contencios Administraiv, ori politic ori prin alte mijloace. Ne putem întoarce la autoritatea locală, dar nu văd cum am putea ieși din acest cerc vicios. După aceea am mai avut două, trei hotărâri. Pentru fiecare hotărâre am avut majoritate politică. Nu majoritatea ne-a lipit. Ne-a lipsit următorul pas, contrasemnarea de către secretarul Primăriei și de către secretariatul care răspunde de școli, de director. Dacă ei nu semnează, din punct de vedere formal, o astfel de hotărâre poate fi oricând atacată în contencios administrativ. Au și făcut asta. Pe de altă parte, degeabă ai aceste drepturi consacrate în lege sau în Constituție, dacă te întâlnești cu o autoritate locală care este mai puțin prietenoasă cu minoritate etnică, ca să folosesc un termen aproape neutru. Atunci, niciodată în această viață nu vei putea pune în aplicare cea ce scrie în lege sau ceea ce consacră Constituția. De aceea trebuie să ieșim din acest cerc vicios. Noi am încercat acest lucru. Eu pot să aștept încă o sută de ani dacă autoritatea locală nu dorește să facă pasul decisiv.

Rep: Despre înființarea acestui liceu s-a vorbit întotdeauna ca o chestiune politică, inclusiv cei implicați acolo. Părinții spuneau că subiectul a devenit foarte politic. Dumneavoastră, personal, vă reproșați ceva în modul în care ați încercat să rezolvați chestiunea acestui liceu? Vorbesc despre negocieri.

 

K.H: Nu văd unde am greșit. În 2013 sau 2014, când prima dată, prin hotărârea Consiliului Local, a fost înființată școala, s-a mers pe varianta consacrată în lege. Autoritățile locale înființează și desființează școli. După aceea ne-am trezit cu un proces penal. Dacă dumneavoastră credeți că cineva a corupt pe altcineva ca să fie înființată acea școală, cred că suntem pe o pistă greșită. Acolo nu a fost vorba despre corupție. Am încercat să corectăm acea greșeală administrativă până când am ajuns la Președinte, la trei premieri, de la Cioloș încoace. După aceea am ajuns la Parlament. Care ar fi instituția la care ar trebui să mergem cu mâna întinsă și să ne umilim ca să putem pune în practică drepturile consacrate în Constituție? Mergem acolo dacă nu la autoritatea locală, la Guvern, la Parlament. La ce instituție ne trimite Curtea Constituțională sau cei care caută hiba în apartul nostru? Spuneți-ne și nouă dacă trebuie să mergem la altă instituție. Noi nu știm care este acea instituție într-o democrație parlamentară.

 

Rep: Spuneați că vă veți duce la Târgu Mureș unde veți discuta cu reprezentanții părinților elevilor, cu reprezentanții Bisericii. Ce scenarii luați în calcul? Din câte știu, clădirea în care funcționează în acest moment Colegiul Unirea aparține Bisericii Romano-Catolice.

 

K.H: Nu știu. Până nu discutăm cu proprietatul, Biserica Catolică și cu părinții nu pot să dau soluții. Nu este școala mea. Eu știu ce aș face dacă aș fi eu proprietarul clădirii. Dar nu sunt eu proprietarul clădirii. Vom discuta cu ei în momentul în care avem și motivarea Curții, ca să avem și documentul în față. Vom vedea.

 

Rep: Ce ați face dumneavoastră dacă ați fi proprietarul clădirii?

K.H: Din punctul meu de vedere, nu mai există contractul cu autoritatea locală după acest șir de respingeri ale înființării școlii. Acolo scria foarte clar că acest contract între Biserica Catolică și autoritatea locală există atât timp cât va exista și școala. Școala nu mai există. Din acest punct de vedere, contractul nu a fost respectat de autoritățile locale și de statul român. Deci, nici contractul nu este valabil. Celelalte explicații nu sunt foarte viabile”.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, intervievat de Andreea Orosz