Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Eugen Tomac, la RFI: Destinul R. Moldova este să fie împreună cu România

tomac.jpg

Deputatul Eugen Tomac, președinte executiv PMP, spune la RFI că „destinul R. Moldova este să fie împreună cu România” iar pentru acest lucru solicită Executivului de la București înființarea unui minister pentru relația cu Republica Moldova.
Image source: 
Facebook/Eugen Tomac

O sută de mii de oameni sunt așteptați să participe duminică la Chișinău la manifestaţia dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Mai mulţi politicieni de pe cele două maluri ale Prutului și-au anunțat deja prezența la eveniment. Printre aceștia, fostul preşedinte Traian Băsescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache,  dar şi mai mulţi deputaţi şi aleşi locali care susţin unirea Republicii Moldova cu România. Deputatul  Eugen Tomac, președinte executiv PMP, spune la RFI că „destinul R. Moldova este să fie împreună cu România” iar pentru acest lucru solicită Executivului de la București înființarea unui minister pentru relația cu Republica Moldova.

Eugen Tomac: Merg la Chișinău , în primul rând, pentru că cred că  destinul Republicii Moldova este să fie împreună cu România, din nou, așa cum au decis înaintașii noștri acum 100 de ani, pe 27 martie, când Sfatul Țării a votat unirea pe veci a provinciei Basarabia cu România.

Reporter: Care credeți că sunt pașii ce trebuie urmați într-un astfel de demers?

Eugen Tomac: Nu cred că în România există o problemă în ceea ce privește asumarea acestui proiect, chiar dacă la nivel de partide politice nu existe o agendă foarte clară în ceea ce privește consolidarea acestui obiectiv de țară. Nu este o prioritate pentru multe partide politice, dar la nivel de societate, românii nu ar avea nimic împotriva reunificării țării. În schimb, propaganda sovietică și-a produs efecte destul de adânci în societatea basarabeană. Marea majoritate a populației nu este hotărâtă dacă opțiunea reunificării este cea mai corectă. Însă, procentul celor care își doresc reunirea Republicii Moldova cu România este într-o continuă creștere. Atunci când Parlamentul de la Chișinău va da un vot de unire cu România, în mod clar, lucrurile se vor așeza în alt făgaș și vor începe negocieri. Acest lucru trebuie să se întâmple în spiritul Convenției de la Helinki, respectând tratatele internaționale la care România și Republica Moldova sunt parte. În mod clar, trebuie să se discute deschis și tranșant, atât cu Federația Rusă, cât și cu Ucraina, statutul Regiunii Separatiste Transnistrene. Republica Moldova nu se poate uni cu România având un conflict deschis pe teritoriul său. Acesta este și motivul pentru care, din punct de vedere tehnic, lucrurile implică mai multe etape în ceea ce privește procesul de reunificare.

Reporter: Am văzut date dintr-un barometru de opinie realizat în decembrie 2017 de Institutul de Politici Publice. Potrivit acestor date, cam 33% dintre cetățenii moldoveni ar dori o alipire la Rusia, în condițiile în care pentru o unire cu România s-au exprimat mai puțin de 22%. Poate că cifrele sunt într-o dinamică, dar trebuie să ne întrebăm practic și punctual, domnule Tomac, ce costuri ar implica o eventuală unire? Ați văzut care a fost decalajul uriaș între Germania de Vest și cea de Est, câți bani s-au pompat și tot nu au ajuns să fie egalizate după 27 de ani.

Eugen Tomac: În mod clar costurile sunt mari. Însă, niciun efort nu este mult prea mare pentru statul român atunci când discutăm despre reîntregirea națională. Este o chestiune de demintate a statului. Nu putem compara Germania de Est cu Germania de Vest. În Republica Moldova avem în jur de 3.5 milioane de cetățeni și un stat cu un PIB de 7 miliarde de dolari, exact cât este bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a României. În mod clar, politicienii români trebuie să angajeze un proces de reîntregire mult mai rapid pentru că încă putem fructifica resursele pe care România le primește de la Comisia Europeană pe fondurile de coeziune. Putem extinde aria de subvenții astfel încât procesul de reîntregire să aibă mai puține costuri. Cred că România poate face față unui astfel de proces. Să nu uităm că au existat perioade mai grele în istoria României, când am avut mult mai puțini bani și am reușit să traversăm crize delicate, cum a fost criza de după revoluție. Sunt convins că avem suficiente resurse și energie pentru a face față și acestui proces de reîntregire. Cu cât mai târziu se va întâmpla unirea, cu atât costurile vor fi mai mari. Acesta este și motivul pentru care noi insistăm ca despre acest subiect să se discute mult mai aplicat. Primul pas pe care trebuie să îl facem este să se creeze, la nivel de executiv, un minister pentru relația cu Republica Moldova. Un asemenea minister are și Coreea de Sud. O asemenea instituție a avut și Germania de Vest înainte de reunificare. Cred că trebuie să trecem de la deziderate la fapte concrete, pregătind populația din ambele state pentru acest moment, care, oricum, se va întâmpla. Amintesc că la ora actuală, peste 800.000 de cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni ai României. Mai există aproape 200.000 de solicitări de cetățenie în lucru la Ministerul Justiției. Dacă în acest ritm se vor desfășura lucrurile și mai departe, în maxim trei ani majoritatea populație Republicii Moldova va deține și cetățenia română. Atunci, orice barometru, orice calcul de orice altă natură nu va mai avea niciun fel de valoare în fața unor realități evidente.

2967