Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


“Lipsa oricărei inhibiții îl face pe Trump un pericol fără precedent pentru democrația americană”

abramsky.jpg

Sasha Abramsky a publicat, în 2017, cartea TEAMA DE UMBRE (Jumping at Shadows), subintitulată "Triumful Fricii și Sfârșitul Visului American"
Sasha Abramsky a studiat filozofie, economie și politologie la Oxford, apoi jurnalism la Universitatea Columbia din New York. Recent (2017) a publicat, la editura Nation Books/Hachette, cartea TEAMA DE UMBRE (Jumping at Shadows), subintitulată "Triumful Fricii și Sfârșitul Visului American".
Image source: 
youtube.com

Sasha Abramsky, este cercetător-afiliat la centrul newyorkez de expertiză Demos, și predă non-ficțiune la Universitatea Statului California-Davis. Născut și crescut la Londra, el a studiat filozofie, economie și politologie la Oxford, apoi jurnalism la Universitatea Columbia din New York. Prima carte, consacrată sistemului penitenciar american, i-a apărut în 2002. Din anul următor, când s-a mutat în California, și până acum, a publicat alte opt cărți de reportaj și non-ficțiune. Ultima dintre ele, tipărită anul trecut de editura Nation Books/Hachette, este TEAMA DE UMBRE (Jumping at Shadows), subintitulată "Triumful Fricii și Sfârșitul Visului American".

TEAMA DE UMBRE este într-un sens o carte despre "condițiile pre-existente" care au generat trumpianismul.Sasha Abramsky aduce precizia clinică necesară disecției unui fenomen pentru mulți inexplicabil, ascensiunea lui Donald Trump, dar contribuie mult mai mult: ochiul de reporter care vede detaliul semnificativ, pasiunea contextualizantă pentru idei și istorie, compasiunea care-i permite să evite asprimile în judecarea firii umane, claritatea morală care-i îngăduie să fie sumbru cu nuanțe, indignat cu măsură, și optimist că deriva politică la care asistăm este reversibilă.

 

Sasha Abramsky: TEAMA DE UMBRE este o carte despre un moment istoric nesigur, neliniștit, anxios. Am scris mult despre justiție, sărăcie, inegalitate, am călătorit, am vorbit cu oamenii.  Unul dintre lucrurile care m-a frapat a fost destrămarea consensului  pe măsură ce societatea devenea mai inechitabilă iar resursele și puterea politică migrau spre vârfuri . Din ce în ce mai des, în special în era Trump, politicieni au ajuns la putere exploatând dezbinarea și neliniștea. Oamenii pot fi manevrați mai ușor dacă le sădim în suflet teama de semeni pe motiv de religie, etnicitate sau clasa socială. A venit peste noi un torent demagogic, o retorică sulfuroasă despre crimă și pedeapsă, rasă și religie care s-a revărsat apoi și-n alte zone, devenind curent împotriva vaccinării, sau viziune paranoică asupra Națiunilor Unite, care ar încerca să ne submineze suveranitatea națională. Toate acestea colcăiau de mult în subteran, dar ca un fir secundar al narațiunii americane. Acum 50-60 de ani, un politolog, Richard Hofstadter, scria despre "stilul paranoic" în politica americană. În epocă a rețelelor de socializare, acest stil nu mai este însă doar un fir printre multe altele, politice, culturale și comunitare. El a devenit, pentru mulți singurul, singura formă de raportare la comunitatea în sens larg. M-a fascinat ce se întâmpla într-o epocă în care zvonurile se răspândesc cu viteza Internet-ului, o epocă a demagogiei în care fiecare se teme de toate și de toți, în care toți sunt potențial periculoși, sau potențial dușmani.

Reporter: Ce se întâmplă, argumentezi, este că ne transformăm într-o societate "cu degetul pe trăgaci",  în care indivizi sub constantă tensiune auto-indusă, "incapabili să calibreze corect riscul" devin, sub imperiul fricii cronice, obedienți, dispuși să accepte totul, inclusiv inacceptabilul. Scrii, "Adevăratul subiect este modul în care America a devenit o societate atât de divizată, atât de nesigură, atât de nefericită în existența-i cotidiană, încât, pentru a se simți mai bine, are nevoie de spaime."

Sasha Abramsky: Una dintre temele cărții este modul în care aceste "comunități ale fricii",  cu prelungirile lor în cutiile de rezonanță de pe Internet,  devin un surogat pentru mai vechile și poate mai sănătoasele legături comunitare și cu instituțiile vietii publice. Arăt cum, pe măsură ce ne retragem în lumi virtuale, pe măsură ce petrecem mai mult timp în intimitatea universului nostru virtual, teama devine un soi de numitor comun dominant. Două exemple, unul politic,  celalalt mai puțin, arată că suntem din ce în ce mai des gata să renunțăm la libertăți fundamentale pentru a ne simți în siguranță.  Tolerăm nivele  de supraveghere cotidiană care, acum o generație, ar fi fost inimaginabile într-o democrație.  Mai puțin politic, dar poate la fel de nociv pentru comunitate, este faptul că am schimbat modul în care ne creștem copiii. Cu cât ne  temem mai mult, cu atât cădem mai ușor pradă  ideii că un copil nesupravegheat este un copil pe care-l pasc pericole grave.  Avem, în consecință, copii care cresc, în special în America dar și în Marea Britanie și într-un număr de alte țări, fără capacitatea de a se descurca singuri. Copii de 10-11-12 ani sunt tot timpul sub supraveghere parentală și traversează adolescența practic fără experiența separării de părinți, care nu-i permisă. E fascinant: suntem martori, în timp real, la o transformare masivă a modului în care funcționăm atât ca indivizi cât și ca societate.

Reporter: TEAMA DE UMBRE este plină de alte exemple ale acestei transformări, majoritatea în curs, deci greu de evaluat pe termen lung. Pe termen scurt, imaginea e însă clară: "fanatismul" constituțional al portului de arma fără limite, violența în forme multiple, inclusiv cea a statului, care prin forțele sale de poliție a omorât 1.111 indivizi în 2014, 1.058 în 2015, înmulțirea incidentelor de intoleranță religioasă și de xenofobie, toate proiectate și amplificate la nivel politic, unde hrănesc impulsuri autoritare și mută mereu hotarul acceptabilului.

Sasha Abramsky: Trăim într-o societate în care îngrozitor de multe lucruri bizare sau nelalocul lor sunt acceptate ca un rău necesar,  în care vulgaritatea discursului politic e considerată normală atâta timp cât validează  temeri pre-concepute,  în care tratamentul violent al suspecților de crimă, săraci și minoritari în special,  este văzut de foarte mulți ca un preț acceptabil pentru privilegiul de  a trăi într-o societate modernă. Trăim într-o lume, în Statele Unite și în alte locuri,  în care imigranții și refugiații sunt supuși la brutalități.  Mă șochează că un număr din ce în ce mai mare și mai strident de oameni este dispus să demonizeze minoritățile. Această asmuțire a unui grup împotriva altuia mă umple de groază existențială, pentru că am vazut, în istorie, la ce poate duce acest gen de incitare, această răscolire demagogică a diviziunilor dintre oameni: la cruzime, baie de sânge, tirania majorității.  Fără excepție, inevitabil. Când teama e  slobozită, când sărim la atâtea umbre  încât oricine e diferit devine un potențial dușman, trăim un moment extrem de întunecat, un moment care trebuie consemnat când ești jurnalist, și combătut cu tot ce  avem, cu fiecare fibră a ființei noastre morale.

Reporter: Documentarea  ai facut-o înainte de Trump, dar totul în carte îl prefigurează parcă, explică de ce era poate inevitabil. Scrii, "în trumpianism am văzut împletirea, încoronarea unui număr de spaime, și a unui număr de impulsuri autoritare menite a le calma, a le ține în frâu. Alegerea sa a fost o enormă victorie a mesagerilor fricii". De atunci am văzut, în sensul celor pe care le semnalezi în carte, cum partea complice a populației și clasei politice "încetează să mai gândească tolerant și democratic" și "trece un Rubicon moral după altul". Până unde?

Sasha Abramsky: Unicitatea, cumplita unicitate a lui Trump, constă în absența totală a oricărei inhibiții.  L-am auzit recent numindu-i trădători de țară pe Democrații care nu l-au ovaționat suficient de entuziast la Discursul Privind Starea Națiunii. Acesta este limbajul dictaturii. Nu e de conceput ca într-o o democrație funcțională un lider politic să-și permită să echivaleze sprijinul pentru persoana sa cu loialitatea față de țară,  să îndrăznească să-i echiteze drept neloiali pe cei care-l critică.  Dezinhibiția aceasta, lipsa aceasta de ezitare în  a transgresa toate limitele, în a exploata spaima în scopuri nu doar partizane ci și profund personale, îl face pe Trump diferit, îl face un pericol fără precedent pentru democrația americană.

 

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor: http://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

Ascultă interviul acordat de Sasha Abramsky