Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, susținută și de Franța

harta.jpg

Image source: 
wikipedia.org

În urmă cu 100 de ani, Sfatul Țării de la Chișinău repara o mare nedreptate istorică. Deputații basarabeni votau Unirea cu Regatul României, după 106 ani în care pământul românesc dintre Prut și Nistru se aflase sub ocupație rusească. Din partea României, meritul pentru Unire le-a revenit în primul rând Regelui Ferdinand I și Reginei Maria, precum și unei personalități istorice care a fost efectiv demonizată în perioada interbelică de către adversarii săi politici: marele om de stat Alexandru Marghiloman.

La începutul anului 1918, situația României era disperată. Rămasă singură pe Frontul de Est, după ce în Rusia a izbucnit Revoluția Bolșevică, România a fost nevoită să ceară armistițiu și să înceapă negocierile pentru o pace separată cu Puterile Centrale. Sub ocupație germană, austro-ungară, bulgară și otomană se aflau Oltenia, Muntenia și Dobrogea, însă Armata Română reușise să apere Moldova. În aceste condiții, prim-ministrul liberal Ion I.C. Brătianu a demisionat, iar după o serie de convulsii politice, Regele Ferdinand I a convenit să ofere conducerea Guvernului fruntașului conservator Alexandru Maghiloman, care era bine văzut de germani și de austro-ungari.

Noul Guvern s-a confruntat cu o problemă imensă. Pe front, ostilitățile încetaseră, însă în România și în Basarabia, care devenise o republică autonomă în cadrul Rusiei, dezertorii bolșevici provocau dezordini grave. Mai mult, Adunarea Națională Ucraineană a decretat că Basarabia este parte a Ucrainei. În aceste condiții, deputații basarabeni din Sfatul Țării au cerut sprijinul României. Armata Română a trecut Prutul în ianuarie 1918. În luna martie, o delegație basarabeană, în frunte cu Ion Inculeț, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu a ajuns la Iași, pentru a negocia Unirea. Alexandru Marghiloman a cerut părerea reprezentanților diplomatici ai țărilor aliate cu România. Cel mai puternic sprijin a venit din partea Franței. De asemenea, Alexandru Marghiloman a negociat și cu reprezentanții Puterilor Centrale, iar Germania și-a manifestat acordul. În aceste condiții, în data de 27 martie, Sfatul Țării a votat Unirea cu Regatul României.

Din cei 135 de deputați, doar trei au votat împotriva Unirii. Astfel, deputații basarabeni reparau nedreptatea din 1812, atunci când Imperiul Rus ocupase teritoriul dintre Prut și Nistru. Realizarea Unirii a provocat o declarație de război împotriva României din partea Rusiei Sovietice. Bolșevicii s-au folosit de acest pretext pentru a sustrage tezaurul României, care fusese trimis în Rusia pentru a fi protejat. Azi, tema Unirii a revenit pe agenda publică din România și din Republica Moldova.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 27 martie 2018
3784