Karadzic, din nou în fața justiției. Ce se va întâmpla cu ”călăul” de la Srebrenica?

Audierea de luni are loc în faţa Mecanismului pentru Tribunalele Penale Internaţionale (MTPI), succesorul Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie închis anul trecut.

În apelul redactat de avocatul lui Karadzic se arată că judecătorii Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie ”'l-au prezumat pe acesta vinovat şi şi-au construit o sentinţă pentru a justifica această prezumţie'' concretizată în final cu o condamnare de 4 decenii în spatele gratiilor pentru fostul lider al sârbilor bosniaci.

Considerat un erou de mulţi dintre compatrioţii săi, fostul lider al sârbilor din Bosnia, Republika Srpska, denunţă așadar un ''proces politic'' şi se declară victima unei condamnări ''monstruoase''.
În vârstă de 72 de ani, Radovan Karadzic este responsabilul politic de rangul cel mai înalt care compare în faţa justiţiei de la Haga, după decesul fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevic, survenit în timpul procesului.

De menționat și că acuzarea, care ceruse condamnarea lui Karadzic la detenţie pe viaţă, a făcut la rândul său recurs la decizia instanţei de 40 de ani de închisoare, considerând-o prea clementă.

În ceea ce-l privește pe Radovan Karadzic, o vreme fugarul cel mai căutat din Europa, el a fost arestat în 2008 la Belgrad, după aproape 13 ani de când fusese dat în urmărire. Din 2009 este încarcerat în închisoarea Naţiunilor Unite de la Haga, unde se află şi omologul său militar bosniac, Ratko Mladic, condamnat la închisoare pe viaţă.

În martie 2016, Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPIY) l-a găsit vinovat pe Karadzic de crime comise la Srebrenica şi Sarajevo în timpul sângerosului conflict din Bosnia (1992-1995). Peste 8.000 de de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost uciși atunci la Srebrenica, iar 2,2 milioane au fost refugiaţi, în cel mai mare masacru comis în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Karadzic a mai fost condamnat și pentru persecuţii, omoruri, violuri, tratamente inumane comise mai ales în timpul asediului asupra oraşului Sarajevo, soldat cu moartea a 10.000 de civili în aproape 4 ani.

El a fost totuşi achitat la una din cele două acuzaţii de genocid, în lipsa probelor suficiente care să demonstreze că această infracţiune a avut loc şi în alte şapte localităţi din Bosnia.
Potrivit judecătorilor, masacrele au făcut parte dintr-o campanie de așa-numită ''purificare etnică'' planificată de Radovan Karadzic, de generalul Ratko Mladic şi de Slobodan Milosevic.