Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Adunarea Națională de la Blaj, momentul afirmării naționale a românilor ardeleni

blaj.jpg

Image source: 
wikipedia.org / public domain

Exact acum 170 de ani, la Blaj, avea loc unul dintre cele mai importante evenimente din istoria națiunii române. Adunarea Națională din 3-5 mai 1848 a fost momentul în care românii din Transilvania și-au afirmat dreptul la o existență națională liberă și independentă. Adunarea Ea  a fost prilejul afirmării unor eroi naționali precum Simion Bărnuțiu, Timotei Cipariu sau August Treboniu Laurian. Tot atunci a început să fie remarcată figura unui tânăr avocat de la Tabla Regească din Târgu-Mureș, fost student la Cluj. Numele său era Avram Iancu.

În 3 mai 1848, la Blaj s-au strâns 40.000 de români. Inițial, autoritățile au decis ținerea a două adunări naționale separate: românii ortodocși să se întrunească la Sibiu, iar cei uniți cu Roma la Blaj. Însă atât episcopul greco-oriental Andrei Șaguna, cât și cel greco-catolic, Ioan Lemeni, au decis să organizeze o singură adunare, cea de la Blaj. Apoi, autoritățile au cerut ca la adunare să participe doar clericii. Însă nimeni nu a putut să stăvilească puhoiul de lume care s-a revărsat în Mica Romă de la confluența Târnavelor.

Inițial, adunarea națională trebuia să aibă loc în catedrala greco-catolică. Cum biserica era neîncăpătoare, mulțimea s-a strâns în piața din mijlocul Blajului. Nici aceasta nu a putut cuprinde mulțimea revărsată din toate colțurile Transilvaniei. Așa că oamenii s-au mutat pe un câmp de la marginea orașului, care de atunci poară numele de Câmpia Libertății. Aici, oamenii au depus jurământul de credință față de națiunea română și față de împăratul Austriei și au adoptat o declarație revoluționară în care stabileau libertățile naționale ale românilor, libertatea industriei și a comerțului, precum și libertatea presei.

Românii respingeau, de asemenea, uniunea Transilvaniei cu Ungaria, dorită de maghiari și cereau eliberarea deținuților politici precum Florian Micaș. La Blaj, Guvernul Transilvaniei din Cluj a trimis doi comisari pentru a supraveghea desfășurarea adunării, iar armata austriacă a trimis un detașament puternic pentru a reprima eventualele dezordini. Însă Adunarea Naționlă de la Blaj s-a desfășurat fără nici cel mai mic incident. Nici măcar un banal furt din buzunare nu a fost raportat, după cum consemnau autoritățile austriece.

Unul dintre martorii oculari ai evenimentului, teologul greco-catolic Vasile Moldovan, ulterior numit prefect al Legiunii a III-a de Câmpie, a descris emoția care l-a cuprins în fața mulțimii adunate la Blaj: ”M-am urcat pe pietrele din frunte, ca să salut poporul și fericit pentru resoluționarea cu care a învins toate piedicile. Dar ce minune! Eu, care vorbeam cu o mare înlesnire și eram pregătit asupra obiectului ce aveam să-l desfășor, am încremenit, ba era să cad amețit la pământ. Nu vedeam înaintea mea decât frunți de oameni, mi se păreau un lac, un ocean de frunți omenești. Un ”vivat” ieșit din 40-50.000 de guri îmi alungă rătăcirea, mă revoca în mijlocul realității și reculegându-mă mi-am rezolvat problema”.

De atunci, pentru românii ardeleni, Blajul a rămas o adevărată capitală a libertății.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 3 mai 2018
664