Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O procedură UE privind Israel este întreruptă, Mogherini va vorbi în nume personal (Corespondență din Bruxelles)

mogherini_1.jpg

România şi Cehia au sugerat că îşi vor muta ambasadele de la Tel Aviv la Ierusalim
România şi Cehia au sugerat că îşi vor muta ambasadele de la Tel Aviv la Ierusalim
Image source: 
Wikimedia Commons

România, Ungaria și Cehia au întrerupt difuzarea unei declarații a UE privind deschiderea ambasadei americane la Ierusalim. Cele trei spun că textul “nu era echilibrat”, iar Bruxelles se face că nu s-a petrecut nimic. Situația arată nuanțele de opinie în clubul UE referitoare la statutul Ierusalimului. 

Purtătorii de cuvânt ai Înaltului Reprezentant UE, Federica Mogherini, spuneau în 12 mai că “nu pot comenta procedurile interne”. Ei adăugau că poziția UE privind capitala israeliană este bine cunoscută și reiterată în diferite forme.

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) al UE, un fel de minister de externe care își ia resursele atât din Comisia Europeană cât și din Consiliu, a redactat o declarație care ar fi trebuit publicată vineri 11 mai.

In loc de aceasta, Federica Mogherini va citi luni 14 mai o declarație în nume personal care va fi de fapt o constatare a situației. Tot atunci, patru state UE , România, Cehia, Ungaria și Austria, vor fi prezente la ceremonia deschiderii ambasadei americane la Ierusalim. 

Textul defunctei declarații, trimis în toate capitalele după ce a fost definitivat, a iritat Bucureștiul, Budapesta și Praga prin referirile făcute la procesul de pace din Orientul Mijlociu.

România, spun unele surse, a găsit o problemă de formă dar și una de fond în ceea ce SEAE a pus pe hârtie referitor, între altele, la soluția celor două state și la statutul Ierusalimului.

Să fi fost o simplă comoditate a SEAE care nu a consultat capitalele  întrucât la Bruxelles a fost săptămână de vacanță? 

Înainte de anunțul american privind deschiderea ambasadei la Ierusalim, UE avea o poziție unită privind Orientul Mijlociu. Nici România și nici tarile de la Visegrad nu s-au opus vreodată unui text european în acest sens; s-ar spune chiar că acesta era un subiect care le interesa foarte puțin în comparație cu altele.

Dar de când Israel a deschis discuția recunoașterii internaționale a Ierusalimului drept capitală, țările de la Visegrad au dat semne că-i vor face pe plac. 

S-ar zice că acestea au găsit un nou prilej de a enerva Bruxelles-ul. Am asistat la disputa privind migranții (soldat cu proces la Curtea Europeană de Justiție), la îngrijorările create de încălcarea statului de drept în Polonia si în Ungaria, la acuzațiile referitoare la dublul standard al calității produselor - dosar lansat de Slovacia si de Ungaria. Acum, de ce nu?, o divergență legată de Israel.

Surpriza a fost poziția României: o surpriză pentru europeni, nicidecum pentru români. 

Dar această stare de fapt nu trebuie văzută neapărat ca o nouă diviziune est-vest a clubului european. În ciuda recentelor afirmații, nici România și nici Cehia nu și-au mutat încă ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim și sunt șanse ca acest lucru să nici nu se întâmple. Ungaria nu a indicat că ar face-o.

Situația internă creată acum în UE legată de statutul Ierusalimului reflectă nuanțarea opiniei în sânul celor 28 de state, fără a fi însă vorba acum despre o diviziune est-vest.

1055