Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Onisifor Ghibu, ardeleanul care a luptat pentru Unire în Basarabia

onisifor.jpg

Onisifor Ghibu (centrul imaginii, în prim plan) în mijlocul studenţilor români din Transnistria şi de peste Bug - Odesa, 1943
Image source: 
fototecaortodoxiei.ro

În 31 mai 1883, se năștea unul dintre marii intelectuali din perioada interbelică a României, Onisifor Ghibu. Meritele sale legate de Unirea Basarabiei cu România, precum și de reorganizarea Universității din Cluj de după Primul Război Mondial, sunt indiscutabile, la fel ca și suferința sa în temnițele comuniste.

Onisifor Ghibu a venit pe lume la Săliște, în județul Sibiu. A făcut studii în Sibiu, Brașov, București, Budapesta, Strasbourg și Jena în domenii precum teologia ortodoxă, filosofia, pedagogia și istoria universală.

După ce și-a luat doctoratul la Jena, Onisifor Ghibu a fost numit inspector al școlilor confesionale ortodoxe din Transilvania, precum și profesor la Institutul Teologic Ortodox din Sibiu.

În timpul Primului Război Mondial, ardeleanul Onisifor Ghibu, alături de alte personalități din Transilvania, precum poetul Octavian Goga sau preotul greco-catolic Vasile Lucaciu, s-au manifestat deschis împotriva Austro-Ungariei. Din acest motiv, Onisifor Ghibu a fost condamnat la moarte în contumacie de Curtea Militară Maghiară din Cluj, în 1915. Sentința nu a fost pusă în executare, deoarece Onisifor Ghibu era refugiat la București.

În 1916, Onisifor Ghibu s-a refugiat la Iași, iar din 1917 la Chișinău. În Basarabia, el s-a implicat în redeșteptarea națională a românilor. Pentru refugiații și voluntarii ardeleni din Armata Regală Română, Onisifor Ghibu a tipărit ziarul Ardealul, care a devenit apoi cotidianul România Nouă. Acesta își asuma deschis lupta pentru Unire. Apoi, Onisifor Ghibu s-a numărat printre fondatorii Partidului Național Moldovenesc.

După Marea Unire, întors în Transilvania, a fost inclus în Consiliul Dirigent, guvernul regional care administra teritoriile Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului și Banatului, proaspăt integrate României. Onisifor Ghibu a fost un fel de ministru al educației în acest organism. În această calitate, în anul 1919, a reorganizat Universitatea din Cluj, după ce profesorii Universității Franz Jozef din oraș au refuzat să depună jurământul de credință față de România, apoi au plecat în refugiu în Ungaria. Onisifor Ghibu a fost numit profesor la noua Universitate a Daciei Superioare din Cluj și a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

În toată activitatea sa, Onisifor Ghibu s-a manifestat drept un adversar implacabil al comuniștilor. A devenit primul profesor epurat de comuniști de la Universitatea din Cluj. A trecut în două rânduri prin închisori comuniste, însă a continuat să critice comunismul. Publicarea sau republicarea operelor sale a fost blocată, iar Onisifor Ghibu a fost persecutat până la finalul vieții sale, în 1972. În 1983, a fost inclus în Calendarul Internațional UNESCO, în ciuda opoziției din partea unor lideri comuniști.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 31 mai 2018
2785