Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Ion Rațiu și crezul său - dreptul celuilalt la opinia contrară

ratiu.jpg

Afișul electoral al lui Ion Rațiu pentru alegerile prezidențiale din 1990
Image source: 
Facebook

În iunie 1917, acum 101, la Turda, se năștea marele om politic Ion Rațiu,  unul dintre marii luptători pentru democrație și libertate. A condus exilul democratic românesc ca președinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, iar apoi, după căderea comunismului, a devenit unul dintre liderii Opoziției democratice. Ion Rațiu a candidat din partea PNȚCD la postul de președinte al României și a fost ales de trei ori deputat în Parlamentul României, din partea aceluiași partid.

Ion Rațiu s-a născut în 6 iunie 1917 la Turda, într-o familie ilustră, din care au mai făcut parte liderul mișcării memorandiste, dr. Ioan Rațiu, canonicul greco-catolic Basiliu Rațiu sau redactorul Memorandumului românilor de la 1892, Iuliu Coroianu.

Tatăl lui Ion Rațiu, Augustin Rațiu, a fost lider al românilor turdeni, pe care i-a organizat la Marea Unire din 1918, iar mai târziu a devenit și primar al orașului. Ion Rațiu a urmat cursurile unor școli din Turda și din Cluj, iar în 1938 a obținut o diplomă în Drept la Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj. În anul 1940, a devenit consilier al Legației României la Londra, condusă de unchiul său, Viorel Tilea. În septembrie 1940, Ion Rațiu a decis să demisioneze din postul de diplomat, după ce în România fusese proclamat statul național-legionar. Dictatura de dreapta contravenea convingerilor sale democratice, iar Ion Rațiu a devenit refugiat politic. A primit o bursă din partea British Council, cu care a ajuns să studieze economia la Universitatea Cambridge. În paralel, Ion Rațiu a început să colaboreze cu BBC și, astfel, a început o îndelungată luptă pentru libertatea României.

După actul de la 23 august 1944, când Regele Mihai I l-a înlăturat de la putere pe dictatorul Ion Antonescu, Ion Rațiu ar fi vrut să revină în țară, pentru a candida din partea PNȚ la alegerile din 1946. Însă Iuliu Maniu, îngrijorat de ascensiunea comuniștilor, i-a cerut să rămână în Marea Britanie, pentru că relațiile sale excelente din societatea britanică erau de folos celor care promovau interesele României. Ion Rațiu a ajuns în conflict cu comuniștii, iar din acest motiv a fost silit să rămână într-un nou exil, care s-a încheiat abia în ianuarie 1990.

Ion Rațiu a lucrat ca jurnalist la BBC, a colaborat cu Radio Europa Liberă și cu Vocea Americii, a scris cărți și a publicat ziare precum Free Romanian Press sau Românul Liber, pentru a informa opinia publică occidentală asupra tragediei în care se zbătea România. În paralel, a reușit să își creeze o situație materială bună.

Cu sprijinul Regelui Mihai I, Ion Rațiu a reușit, în anii 1980, să coaguleze exilul democratic românesc în Uniunea Mondială a Românilor Liberi. În această calitate, el a militat pentru democratizarea României. A denunțat politicile dictatorului Nicolae Ceaușescu, așa cum a făcut-o într-o scrisoare către vicepreședintele SUA, George Bush, în 7 iulie 1988, în care scria: ”Pentru apoape 50 de ani, România a fost prinsă între zidurile unor dictaturi naziste sau comuniste. O democrație odinioară funcțională a fost zdrobită și dezmembrată. O succesiune de dictatori fără milă au pus mâna pe țară și i-au ucis liderii. Ultimul dictator, Nicolae Ceaușescu, a pornit acum un program ca să distrugă ultimul vestigiu al decenței tradiționale din România și a tenacității în fața dușmăniei. Vrea să radă de pe fața pământului aproape 15.000 de sate și să mute 13 milioane din cele 23 de milioane de oameni din țară, îngrămădindu-i în agrocentre fără fețe și fără suflet”.

După căderea comunismului, s-a întors în țară pentru a lupta pentru democratizarea României. A fost agresat fizic la mineriade, a fost insultat, calomniat, trădat și înjurat. Însă nu a renunțat la crezul său, exprimat sintetic în fraza: ”Sunt gata să lupt până la ultima mea picătură de sânge pentru dreptul tău de a nu fi de acord cu mine”.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 7 iunie 2018
1227