Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Victimele primului val de deportări din 1941, comemorate la Chișinău

poza_mare.jpg

Monumentul în memoria deportărilor regimului comunist, la Chișinău
Image source: 
Facebook/Partidul Liberal

Miercuri s-au împlinit 77 de ani de la primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și Bucovina de Nord. La Chișinău, foști deportați, dar și politicieni au depus flori la monumentul în memoria victimelor represaliilor staliniste din scuarul Gării Feroviare. De aici, mii de oameni au fost urcaţi în trenuri de marfă şi duşi în Siberia şi Kazahstan, în 1941.

Ion Sorescu, împreună cu membrii familiei sale, a ajuns în regiunea Tiumen. Pensionarul astăzi a venit la monumentul deportaților unde și-a amintit, cu lacrimi în ochi, de acele vremuri negre. ”Am ajuns acolo și ne-au spus că am venit pentru toată viața și nu avem nici un drept. În noaptea dinspre 12 spre 13 iunie 1941, la ora 4 dimineața, au bătut la ușă, în cinci minute trebuia să fim gata de plecare. Nu am luat nimic de acasă. Ne-au dus în stația de la Ghidighici și de acolo trei săptămâni până în regiunea Tiumen. Într-un vagon eram 63 de oameni. Eram cu toată familia, mama, tata, frați, surori. Acum, casele nu ne sunt întoarse, din 1989 tot umblăm pe drumuri”, spune fostul deportat.   

Dorin Chirtoacă:”Avem o zi a memoriei, o zi a conștiinței, a demnității”

Cu flori au mers astăzi în scuarul Gării Feroviare și mai mulți membri ai Partidului Liberal, printre care și Dorin Chirtoacă, fostul primar al Chișinăului. ”Avem o zi a memoriei, o zi a conștiinței, a demnității. Înainte era o zi neagră, a suferinței, o zi a durerii. Aici, la acest monument al memoriei mai putem pune o floare, o lumânare, să poți să-ți amintești de cei pe care i-ai avut aproape, rude, prieteni, părinți, bunici, dar nu ai apucat să-i vezi sau pe nedreptate au fost duși în Siberia și după aceea cu greu s-au întors înapoi. Oficialii moldoveni ar trebui să fie primii aici, la 13 iunie și la 6 iulie. Așa ar fi corect. Au fugit de fiecare dată. Chiar și atunci când a fost inaugurat acest monument”, afirmă fostul edil al capitalei.

Președintele țării, Igor Dodon nu a venit deocamdată cu vreun mesaj legat comemorarea victimelor deportărilor staliniste, așa cum obișnuia să o facă, spre exemplu, predecesorul său, Nicolae Timofti. În schimb, Dodon anunță miercuri pe pagina sa de Facebook, că pleacă din nou la Moscova, la invitația lui Vladimir Putin, pentru a participa la deschiderea Campionatului Mondial de Fotbal.

Aproape 23 de mii de oameni au fost ridicaţi şi trimişi în exil în Siberia

Potrivit datelor Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi politici din Republica Moldova, în noaptea dinspre 12 spre 13 iunie 1941, aproape 23 de mii de oameni au fost ridicaţi şi trimişi în exil în Siberia.De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. ”Într-un sfert de oră să fiți gata!” era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și ”binevoitorul sau binefăcătorul” care a denunțat familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze ”elementele periculoase”.

Deportaților le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preț sau mai util în bagajele celor deportați le împărțeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcați în camioane sau chiar, în unele sate, în căruțe, fiind duși până la gara de trenuri.

În stațiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separați: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrânii, aparte. A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, câte 70-100 persoane, fără apă și hrană. Pe vagoane scria: ”Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic. Ieșiți-le în cale cu flori!” sau ”Emigranți voluntari”.

Dintre cei deportați, capul familiei era arestat, izolat de soție și copii și dus în lagărul de muncă forțată, în gulag. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan.