Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

dunare_fetesti.jpg

Podul Saligny de la Fetești
Image source: 
Facebook/ Nicu Pârlog

În vara anului 1878, România intra în posesia Dobrogei: teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră îi era oferit României la finalul Războiului de Independență, ca o formulă de compensare pentru faptul că Rusia reocupase județele din Basarabia de Sud. Dobrogea a rămas de atunci principala fațadă maritimă a României.

În Antichitate, Dobrogea era un teritoriu controlat de sciți, apoi de geți. Pe litoralul Mării Negre au fost create mai multe colonii grecești prospere, iar ulterior teritoriul Dobrogei de azi a fost inclus în Imperiul Roman, la început ca parte a provinciei Moesia, iar apoi sub forma provinciei Scythia Minor. Dobrogea a cunoscut năvălirile migratorilor, apoi stăpânirea bizantină urmată de cea bulgară, până când, în secolul al XIV-lea, a fost organizată sub forma unui despotat autonom. Dobrogea a fost alipită Principatului Valahiei în timpul lui Mircea cel Bătrân, apoi a devenit parte a Imperiului Otoman, vreme de mai multe secole.

În secolul al XIX-lea, musulmanii, adică turcii și tătarii, dar și cerchezii și arabii, formau majoritatea în Dobrogea, mai ales după ce, în 1812, când Rusia a cotropit prima oară Basarabia, tătarii nogai și turcii din Bugeac au fost alungați și s-au stabilit pe teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră. După Războiul de Independență din 1877 - 1878, Marile Puteri au oferit Dobrogea României, drept compensație pentru faptul că Rusia ocupase din nou județele românești din Basarabia de Sud. Principele, apoi Regele Carol I al României a acordat o atenție deosebită dezvoltării acestui teritoriu. La Cernavodă, inginerul Anghel Saligny a construit Podul Carol I, care era cel mai lung pod de cale ferată din Europa acelor timpuri. Constanța a devenit principalul port românesc, iar Carol I a purtat nu doar grija creștinilor din Dobrogea, ci și a musulmanilor. De aceea, și azi, principala moschee din Dobrogea poartă numele Regelui care a unit acest teritoriu cu România.

În anul 1913, Dobrogei i s-a adăugat Cadrilaterul, obținut de România la finalul războaielor balcanice. În timpul Primului Război Mondial, Bulgaria a ocupat Cadrilaterul și Dobrogea, care au fost înapoiate României în anul 1918. În perioada interbelică, în Cadrilater și-au găsit refugiul zeci de mii de români balcanici, care, în 1940, când România a pierdut această regiune, au fost nevoiți să se mute din nou, de data aceasta în Dobrogea.

În perioada comunistă, această provincie a avut parte de cel mai important proiect de infrastructură, Canalul Dunăre - Marea Neargă, al cărui traseu a fost presărat cu lagăre de exterminare pentru elita românească.

După căderea comunismului, Dobrogea a cunoscut importante transformări sociale și politice, iar în prezent este una dintre principalele destinații turistice din România, cu litoralul Mării Negre, Delta Dunării sau ruinele orașelor grecești, romane sau bizantine.

Zilele trecute, pentru a marca 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România, membrii Familiei Regale a României au călătorit cu Trenul Regal pe acest pământ, dobândit pentru români de Regele Carol I. Urmașii marelui Rege au fost primiți cu entuziasm de miile de români care s-au strâns pentru a aniversa Unirea de acum 14 decenii.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 18 iunie 2018
513