Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Ultimatumul dat de ruși pentru cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța

universu.jpg

Image source: 
Facebook / public domain

28 iunie este una dintre cele mai negre zile din istoria recentă a României, pentru că, în 1940, România era nevoită să se supună ultimatumului dat de URSS și să cedeze rușilor Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Acest act are efecte și azi. Republica Moldova, stat constituit în 1990 pe teritoriul românesc al Basarabiei, este și azi teren de luptă între cei care militează pentru destinul european al acestui teritoriu și cei care doresc să îl mențină în continuare în sfera de influență a Rusiei.

România a început să fie izolată diplomatic încă din anul 1938, când Marile Puteri au acceptat dezmembrarea Cehoslovaciei. A urmat invadarea Poloniei, celălalt mare aliat al României din regiune, care a dispărut de pe harta Europei în toamna anului 1939, după ce fusese invadată de Germania nazistă și de Rusia sovietică.

În iunie 1940, s-a prăbușit Franța, în condițiile în care alianța cu această țară fusese piatra unghiulară a politicii externe românești în perioada interbelică. După capitularea Franței, România rămăsese practic singură între blocul statelor fasciste și Rusia sovietică. Moscova a profitat de această situație și, în 26 iunie 1940, prin comisarul sovietic pentru Afacerile Externe, Viaceslav Molotov, a adresat un ultimatum reprezentantului diplomatic român din capitala Rusiei, Gheorghe Davidescu.

România era somată să cedeze Rusiei teritoriile aflate la est de Prut. Regele Carol al II-lea a convocat un Consiliu de Coroană pentru a decide asupra ultimatumului. Nicolae Iorga s-a pronunțat pentru a lupta până la ultimul om pentru a apăra Basarabia. Totuși, majoritatea membrilor Consiliului de Coroană, în frunte cu Constantin Argetoianu, s-a pronunțat în favoarea acceptării ultimatumului sovietic.

În aceste condiții, Regele Carol al II-lea s-a întâlnit cu reprezentanții Italiei și Germaniei. El le-a propus acestora să le cedeze controlul asupra petrolului românesc și să se lege printr-o alianță strânsă de cele două state totalitare, dacă acestea vor ajuta România să își apere integritatea teritorială. Însă italienii și germanii l-au sfătuit să cedeze. În disperare de cauză, Regele Carol al II-lea a făcut apel la aliații României din Înțelegerea Balcanică. Nici Iugoslavia și nici Grecia nu au dorit să îl ajute. Doar Turcia s-a arătat dispusă să acorde sprijin militar României.

În aceste condiții, România a trimis o notă diplomatică, în care invita Rusia la negocieri. Rușii au răspuns cu un nou ultimatum, acceptat de data aceasta de România.

Regele Carol al II-lea a refuzat să vorbească despre cedarea Basarabiei. A vorbit doar despre evacuarea acestui teritoriu și despre continuarea rezistenței pe Prut. Totuși, moralul armatei și al populației s-a prăbușit după retragerea dincoace de Prut.

România a fost nevoită apoi să cedeze noi teritorii: Transilvania de Nord în favoarea Ungariei și Cadrilaterul în favoarea Bulgariei. Un an mai târziu, Armata Regală Română a intrat în război pentru a recupera Basarabia. Românii au făcut cel mai mare sacrificiu din toată istoria lor pentru a dezrobi acest pământ, însă, cu toate acestea, România a fost înfrântă în Cel de-al Doilea Război Mondial, iar Rusia a reocupat Basarabia. Acest teritoriu și-a declarat independența față de Moscova de abia în 1990.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 28 iunie 2018