Austria la șefia UE – buget, migrație, extindere

Gestionarea problemei migraţiei, obiect al unui acord fragil obţinut la summitul de la Bruxelles, va fi dosarul prioritar al preşedinţiei austriece, prin rotaţie, a Uniunii Europene, care a început duminică şi va dura şase luni.

Guvernul cancelarului Sebastian Kurz va trebui de asemenea să avanseze în negocierile privind viitorul buget al UE, altă problemă spinoasă pe care a moştenit-o. Austria şi-a stabilit de asemenea ca obiectiv să meargă mai departe în extinderea Uniunii cu ţările din Balcanii Occidentali.

Va fi însă dificil să se ajungă la rezultate tangibile, pe de o parte din cauza începerii campaniei pentru alegerile europene din mai 2019 şi, pe de altă parte, a negocierilor cu Marea Britanie, care bat pasul pe loc în ceea ce priveşte ieşirea sa din UE la sfârşitul lunii martie 2019.

Criza politică generată de provocările migraţiei este dosarul numărul 1 pe care Viena îl va avea de gestionat cu celelalte 27 de ţări din Uniune. Acordul încheiat vineri rămâne vag în ceea ce priveşte aplicarea sa, în special referitor la crearea ”platformelor de debarcare” a migranţilor în afara Uniunii Europene.

Guvernul cancelarului Kurz, aliat al partidului de extremă dreaptă FPO, susţine o linie dură, pledând pentru o politică migratorie europeană mai restrictivă, inclusiv prin consolidarea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii Europene. Pe site-ul preşedinţiei austriece, el anunţă clar - securitatea mai întâi - şi se precizează că este vorba despre ”lupta împotriva imigraţiei ilegale prin securizarea frontierelor externe”.

Pe masa de lucru se află și reforma Regulamentului de la Dublin, care încredinţează responsabilitatea prelucrării cererii de azil ţărilor în care migrantul a intrat prima dată în UE, aflată într-un punct mort de peste doi ani.

Pare puţin probabil ca Viena să reuşească să o rezolve în timp util: Austria susţine ţările din Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia), care au respins propunerea Bruxellesului privind cotele obligatorii de repartizare a solicitanţilor de azil într-o perioadă de criză.

O altă mare provocare pentru preşedinţia austriacă o reprezintă progresul în negocierile cu privire la bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027. Cancelarul Sebastian Kurz a estimat că este ”posibil” să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Negocierile asupra bugetului plurianual al UE sunt complicate de tăierile propuse de Comisia Europeană în bugetele destinate Politicii Agricole Comune (PAC) şi regiunilor. Marile beneficiare ale politicii agricole a UE, Franţa şi Spania, denunţă pierderi de venituri pentru agricultori şi solicită menţinerea bugetului la nivelul său actual.

Posibilitatea de a utiliza ajutoarele regionale ca mijloc de presiune politică este un alt contencios cu ţările Europei de Est. Acest buget cuprinde noutăţi: pentru prima oară, el va permite finanţarea capacităţilor militare şi a infrastructurilor utilizabile de armate şi conferă mijloace financiare Europei Apărării.

Austria, din cauza poziţiei sale centrale în Europa şi a istoriei sale, pledează pentru o integrare mai mare a vecinilor săi din Balcanii Occidentali în UE şi o afişează printre priorităţile preşedinţiei sale a UE. Viena insistă pe importanţa stabilităţii vecinătăţii sale şi pledează pentru o ”preaderare a ţărilor din Balcanii Occidentali şi din Europa de Sud-Est. Această regiune face parte din Europa în termeni de politică economică şi de securitate şi s-a dovedit a fi un partener fiabil în timpul crizei migraţiei”, explică oficialii austrieci.

Totuşi, Viena nu riscă să ajungă la rezultate concrete. Să amintim că acum câteva zile, Uniunea a decis să înceapă negocieri de aderare cu Albania şi cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în iunie 2019, cu condiţia ca ele să-şi continue totuşi reformele. Austria ar fi preferat ca aceasta să se petreacă sub preşedinţia sa, dar Franţa şi Olanda se opun iniţierii discuţiilor de aderare a celor două ţări la Uniunea Europeană. Guvernul austriac speră totuşi să ajute aceste ţări în apropierea lor de UE, precum şi Serbia şi Muntenegru, mai puţin avansate în negocieri.