Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Ultimele dorințe ale Regelui Unirii

regele_ferdinand.jpg

Regele Ferdinand
Image source: 
Facebook / Casa Regală a României

Regele Ferdinand I al României se stingea din viață la 20 iulie 1927. Două zile mai târziu, Monitorul Oficial publica testamentul regelui defunct scris cu doi mai devreme, dar și codiciliul care modifica  un aspect foarte important: ce primește moștenitorul Coroanei României, care între timp nu mai era Principele Carol. El renunțase la tron iar noul principe moștenitor era Principele Mihai al României, care urma să devină rege acum 91 de ani.

Testamentul Regelui Ferdinand I al României arată un rege relativ sărac, în  comparație cu ceilalți suverani ai Europei. Regele Unirii s-a preocupat toată viața sa să sporească zestrea națională, nu pe cea a familiei sale. Prima parte a testamentului se referă la împărțirea unor bunuri între copiii și soția sa, Regina Maria. Astfel, regina primea spre folosință Palatul Cotroceni, una dintre cele mai importante ctitorii regale din București, precum și Castelul Pelișor, care fusese amenajat după gustul reginei, în perioada în care Maria era tânără principesă moștenitoare.

Principele Carol urma să primească domeniul regal de la Sinaia, împreună cu castelul Peleș, ridicat de regele Carol I, dar și o serie de imobile în București. Principele Nicolae primea moşia Broşteni din Valea Bistriţei Moldoveneşti şi casele din Bucureşti din strada Imperială, unde se afla atunci Adminstraţia Domeniului Coroanei. Fiicei sale Elisabeta, Regina Greciei, i-a lăsat moşia Zorleni din judeţul Tutova şi un imobil în Bucureşti, iar Mariei, Regina Iugoslaviei o serie de lucruri și bani. Fiica cea mică, Ileana, ulterior arhiducesă a Austriei, a primit moşia Poeni din judeţul Iaşi şi un imobil în Bucureşti.

Însă Ferdinand I nu s-a preocupat în a le asigura un viitor doar copiilor săi. El a lăsat cincizeci de milioane de lei aur, pentru acte de binefacere. Printre destinatarii acestei sume se numără istituții precum Academia Română, Societatea Geografică Române, orfelinate, dar și Bisericile naționale: ortodoxă și unită, dar și cele catolică, protestantă și israelită. Alți destinatari ai generozității regale au fost Societatea Astra din Sibiu, organizații culturale din Cernăuți și Chișinu, organizații ale ofițerilor, precum și săracii din fiecare județ.

Testamentul lui Ferdinand I a fost redactat în iunie 1925, când regele știa, deja, că este bolnav de cancer. Un an mai târziu, acest testament a trebuit modificat cu codicil redactat de rege după ce primul său născut, Carol, renunțase la tron și la toate prerogativele familiei regale. În aceste condiții, Ferdinand a lăsat castelul Peleș și domeniul său noului principe moștenior, Mihai, fiul lui Carol. Testamentul lui Ferdinand și codiciliul au fost publicate de abia în 22 iulie 1927, după moartea Regelui Unirii, atunci când Mihai I devenea rege, la aproape șase ani.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 23 iulie 2018