Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Cucerirea Cetății Albe, sfârșitul simbolic al campaniei pentru Basarabia și Bucovina de Nord

cetatea_alba1.jpg

Cetatea Albă, vedere dinspre Nistru
Image source: 
Facebook / Asociația ”Basarabia” a românilor din regiunea Odesa

În 26 iulie 1941 se încheia campania purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord. Momentul simbolic al sfârșitului războiului de eliberare era intrarea Armatei Române în Cetatea Albă. Însă redobândirea teritoriului românesc dintre Prut și Nistru nu a însemnat și sfârșitul războiului propriu-zis. Ca urmare a deciziei generalului Ion Antonescu, Armata Română a continuat să lupte dincolo de Nistru, ceea ce a dus la cea mai gravă înfrângere din istoria românilor, cea de la Stalingrad, apoi la pierderea din nou a Basarabiei și Bucovinei de Nord.

În vara fierbinte a anului 1941, Armata Română avea parte de o răzbunare simbolică. În luna iunie 1941, românii intrau în Cel de-al Doilea Război Mondial pentru a elibera teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică cu un an mai devreme. Este vorba de Basarabia și de Bucovina de Nord, teritorii în care rușii începuseră deportări masive, asasinarea în stil mafiot a elitelor politice românești și distrugerea economiei locale.

Intrarea României în război a fost decisă de dictatorul Ion Antonescu, însă războiul pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord a avut un larg sprijin, atât printre liderii politici democrați, precum Iuliu Maniu, cât și în rândurile oamenilor simpli.

Sfârșitul simbolic al campaniei de eliberare a teritoriilor românești din Răsărit ocupate de URSS a fost ziua de 26 iulie, când Armata Română a eliberat Cetatea Albă. Veche colonie grecească, apoi genoveză, Cetatea Albă fusese în Evul Mediu unul dintre cele mai importante porturi moldovenești. Pierdută de Ștefan cel Mare în 1484, Cetatea Albă avea o importanță simbolică uriașă pentru români, deși în anii în care făcuse parte din Imperiul Rus, din 1812, în oraș fuseseră colonizați cu preponderență ruși, ucrainieni și bulgari.

După eliberarea Cetății Albe, mulți români au considerat că războiul s-a sfârșit. La București a fost organizată chiar o paradă pentru a marca victoria, iar dictatorul Ion Antonescu a primit rangul de mareșal. Însă Antonescu a decis ca Armata Română să continue operațiunile militare dincolo de Nistru, în ciuda opoziției elitei democratice românești.

Decizia mareșalului a avut urmări catastrofale. Armata Română a suferit pierderi imense, deși o vreme a continuat să guste din cupa victoriilor. Soldații români au ajuns până pe malul Volgăi, unde au cunoscut cea mai gravă înfrângere din istoria sa, în bătălia de la Stalingrad.

Nu doar înfrângerile ce au urmat și pierderea unui mare număr de oameni au fost consecințele cele mai rele ale deciziei lui Ion Antonescu de a merge până la capăt alături de amicul său, Adolf Hitler. Armata Română a fost implicată în acțiuni care i-au pătat blazonul, precum masacrul de la Odessa sau constituirea lagărelor morții din Transnistria.

În cele din urmă, sacrificiul soldaților români dincolo de Nistru a fost în van. În 1944, Rusia Sovietică a reocupat Basarabia și Bucovina de Nord. Azi, Cetatea Albă face parte din Ucraina, iar numărul românilor din oraș este mai mic de 1 la sută.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 26 iulie 2018