Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Eckstein-Kovács: Atacarea Codului Administrativ la CCR de către Iohannis, un gest politic

eckstein.jpg

Image source: 
Facebook / Eckstein-Kovács Péter

Organizatia ActiveWatch se arată îngrijorată de decizia președintelui Iohannis de a ataca la Curtea Constituțională articolele din proiectul legii privind Codul Administrativ care reglementează folosirea limbilor minoritare în spațiul public. Organizația cere Curții Constituționale să nu restricționeze drepturile minorităților din România. Potrivit Active Watch, o eventuală validare a sesizării de către CCR ar întoarce România în anii ’90 în materie de drepturi ale minorităților naționale.

Péter Eckstein-Kovács, fost consilier prezidențial pe tema minorităților naționale în mandatul lui Traian Băsescu, spune că este vorba despre un gest politic: ”Președintele speră să obțină astfel voturile ultranaționaliștilor, în schimb le va pierde pe cele ale maghiarilor”, spune el într-un interviu pentru RFI România:

Peter Eckstein-Kovacs: Nu m-a surprins, în esență. Codul administrativ are câteva prevederi discutabile, care au fost sesizate și atacate, în principal, de Partidul Național Liberal, care îl susține pe domnul Președinte Iohannis. În sine, trimiterea la Curtea Constituțională nu a fost o surpriză. Surpriza a venit din articolele atacate, unde figurează cam toate articolele care prevăd anumite facilități în utilizarea limbii materne a persoanelor aparținând minorităților naționale. Pe toate le-a găsit ca posibil neconstituționale, în pofida faptului că există tratate internaționale care au fost ratificate de România. În primul rând sunt tratate asupra limbilor regionale și minoritare. Colac peste pupăză, a atacat și două prevederi care au fost reiterate din vechea lege a administrației publice locale, care a fost în vigoare timp de 17 ani. Nimeni nu a contestat constituționalitatea acestor prevederi. S-a trezit domnul Președinte după 17 ani să sesizeze și cu aceste două articole Curtea Constituțională.

Reporter: Spuneați că vă este greu să vă explicați. Totuși, încercând să înțelegem ce s-a întâmplat, poate fi vorba despre o eroare a consilierilor domniei sale sau..?

P.E.K: Nu mai are consilieri pentru minorități naționale... Râd un pic, are consilieri. Este un gest politic. Ne apropiem de alegerile prezidențiale. Domnul Iohannis a declarat că dorește să mai ia un mandat. Eu așa citesc aceasta sesizare a Curții Constituționale, care, pe undeva, este de prisos, pentru că și partidele din opoziție au contestat la Curte întregul Cod administrativ. Citesc în această cheie. Văd că, pe undeva, nu vrea să fie pe placul naționaliștilor. Sunt multe persoane, mai naționaliste, dar care îl susțin și l-au susținut pe domnul Klaus Iohannis. Să ia și din drepturile care au existat și până acum, este pe placul ultranaționaliștilor. Domnul Președinte nu o să primească voturi din acel bazin electoral al ultranaționaliștilor, în schimb, pierde. Dacă tăcea, atunci culegea roade. Maghiarii din România, în proporție covârșitoare, l-au votat pe domnul Klaus Iohannis acum patru ani, poate văzând și originea lui săsească. Maghiarii nu votează PSD, asta este. Degeaba zice UDMR  să voteze candidatul PSD. În marea lor majoritate, maghiarilor nu le place PSD și gata. Atunci, din ce văd eu din mesaje, din vorbitul cu oamenii, niciunul nu este pe placul nostru. În primul tur, nu chiar întotdeauna, UDRM a avut propriul candidat. Atunci, de lehamite, probabil că maghiarii vor rămâne acasă în turul doi. Asta e previziunea mea.

Rep: Astea ar fi costurile politice, spuneți dumneavoastră, pe care le va avea de plătit Președintele Iohannis, în primul rând.

P.E.K: Se naște și o mare neîncredere. Să fim sinceri, domnul Președinte Iohannis nu a prea existat. Dar fiind exponentul opoziției față de tăvălugul PSD-ist, totuși, a fost privit cu o anumită simpatie. Cred că și-a păpat în bună parte acest capital de simpatie.

Rep: Pe de altă parte, Active Watch cere Curții Constituționale să nu restricționeze drepturile minorităților naționale din România. Organizația susține că dacă ar fi acceptată sesizarea Președintelui, ar întoarce România în anii `90 în materie de respectarea drepturilor minorităților națonale. Aș vrea să vă întreb, privind activitatea din ultimul timp a Curții Constituționale, ce așteptări aveți de aici? Ar putea fi declarate neconstituționale prevederile care existau în legile de până acum?

P.E.K: Nu pot să prevăd multe lucruri. Am doar anumite indicii politice, inclusiv despre atitudinea Curții Constituționale. Eu dau o sticlă de Unicum domnului Președinte dacă vor trece cele două sesizări cu privire la articolele deja existente de 17 ani. În acest caz, Curtea Constituțională, invocând teoria drepturilor deja câștigate sau alt motiv, le va respinge. Sunt convins în proporție de 99%. În rest, există o presiune pe Curtea Constituțională. Să ne amintim de demonstrația de acum o săptămână a românilor din Harcov și Mureș. Aici urmează a se interpreta prevederile constituționale, începând cu articolul unu, cu limba oficială, cu articolul șase, care consfințește drepturi pentru persoanele aparținând minorităților naționale. Aici, pâinea și cuțitul sunt în mâna Curții Constituționale și nu m-aș hazarda în a face pronosticuri.

Rep: În ceea ce privește poziția Ungariei, va da gestul Președintelui apă la moară guvernului de la Budapesta, să readucă în discuție drepturile minorităților?  În ultima perioadă au fost niște declarații puțin mai delicate.

P.E.K: Declarațiile nu sunt delicate. Declarațiile sunt, câteodată, de-a dreptul dure. Nu poți să spui că guvernul din Ungaria nu s-a interesat de drepturile populației maghiare din România. Este un argument. În politică, întotdeauna, găsești argumente. Vom vedea cum va reacționa guvernul ungar la acest lucru. În orice caz, este de așteptat decizia Curții Constituționale. Gestul acesta, ce mi se pare de neînțeles din partea domnului Președinte, va fi scris într-un catastif, nu numai la Budapesta. Va fi scris și în alte cancelarii. Totuși, se urmărește care este tratamentul minorităților naționale în România.

Ascultă aici interviul integral: