Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Consiliul de Coroană care a decis neutralitatea Românei în Primul Război Mondial

peles_consiliu.jpg

Sala în care a avut loc Consiliul de Coroană din 3 august 1914, în care s-a decis neutralitatea României, Palatul Peleș, Sinaia.
Image source: 
Facebook / Camelia Raica

În 3 august 1914, fruntașii politici ai Regatului României erau convocați la Castelul Peleș de către Regel Carol I. Întruniți într-un Consiliul de Coroană care a rămas în istorie, ei trebuiau să decidă asupra intrării sau nu a României în Primul Război Mondial. La Peleș au câștigat cei care doreau ca România să rămână neutră, în ciuda faptului că Regele Carol I dorea intrarea în război alătui de Puterile Centrale.

Regele Carol I a fost artizanul alianței dintre Regatul României și Puterile Centrale. Această alianță cu Austro-Ungaria, Germania și Italia era menită să apere România de agresiunea Rusiei. Ea devenise necesară după ce, în urma Războiului de Independență, în 1878, Rusia ocupase cele trei județe din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate românilor cu 22 de ani mai devreme.

Pactul de alianță prevedea că, dacă unul dintre aliați este atacat, ceilalți îi vor veni în ajutor. Însă în 1914, statele care formau Puterile Centrale au fost cele care au declanșat Primul Război Mondial, prin declarația de război adresată Serbiei de către Austro-Ungaria.

Regele Carol I ar fi dorit ca România să intre în război alături de aliații săi. El a convocat la castelul Peleș un Consiliu de Coroană, la care au participat deopotrivă reprezentanți ai liberalilor și ai conservatorilor. Regele a propus liderilor politici intrarea în război, însă nu a fost susținut decât de foarte puțini dintre membrii Consiliului de Coroană. Cei mai mulți au votat în favoarea neutralității. Deși decizia Consiliului nu era obligatorie, Regele Carol I s-a supus voinței majoritare.

România a rămas neutră în primii ani ai războiului, însă Regele Carol I a rămas neîmpăcat cu această situație, deoarece el o resimțea ca o trădare a cuvântului dat față de aliații din acel moment ai României. Și aceasta cu atât mai mult cu cât Austro-Ungaria vehicula ideea retrocedării Bucovinei în schimbul participării românești la acest conflict.

Regele Carol I a murit în 27 septembrie 1914, deci la scurtă vreme după data Consiliului de Coroană, iar mulți dintre contemporanii săi au spus că suveranul a murit de inimă rea.

În cele din urmă, după doi ani, totuși, România a intrat în război, însă de partea Antantei. Noul Rege al României, Ferdinand I, și-a călcat pe inimă și a renunțat la legăturile de familie cu conducătorii Puterilor Centrale pentru a-și face datoria față de țară. A fost una dintre cele mai inspirate decizii, pentru că, la sfârșitul războiului, România a dobândit Transilvania, Maramureșul, Crișana, Banatul, Bucovina și Basarabia.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 3 august 2018